Sergiu Diaconu: E important să înțelegem situația acelor oameni care fug din calea războiului, cât de important e să nu manifestăm antisemitism
Cazurile de antisemitism în Republica Moldova s-au întețit odată cu izbucnirea conflictului din Israel. Deși, spre deosebire de alte țări, la noi nu au fost înregistrate situații de agresiune fizică gravă în raport cu evreii, pe rețelele de socializare este promovat tot mai mult discursul de ură și chiar negarea Holocaustului.
În acest sens, autoritățile spun că atunci când asemenea cazuri sunt documentate este activat mecanismul de combatere a discriminării și este important să înțelegem că doar într-o societate tolerantă și echitabilă putem avea un viitor pașnic.
Acum câteva săptămâni, o profesoară din municipiul Chișinău le spunea elevilor la o lecție de educație pentru societate că Hitler a început un lucru bun, dar nu l-a dus până la capăt, și anume să extermine toți evreii. La scurt timp după ce incidentul a apărut în presă, profesoara și-a data demisia.
„Și-a dat demisia doamna profesoară. Mesajele noastre sunt clare și tranșante în acest sens. Pe lângă aceasta noi avem o disciplină opțională privind holocaustul, care este predată în mai multe școli”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Potrivit comunității evreiești din Republica Moldova, de la începutul războiului din Israel, s-au întregistrat mai multe cazuri de instigare la ură, iar acest lucru se observă mai ales pe rețelele de socializare.
„Alte cazuri când pe platformele online, spre exemplu, o persoană care are mai mulți urmăritori plasează anumite informații defăimătoare, ori aceeași negare de Holocaust, ori instigă la ură prin discursuri - tot răul din lume se datorează evreilor, o faptă clasică de antisemitism”, a relevat avocatul Oleg Bîrca.
„În Moldova simțim acest lucru în mod special în rețelele de socializare, acolo unde sunt foarte multe comentarii antisemite, însoțote de ură, dezinformare. În viața de zi cu zi, nu avem cazuri grave de atacuri verbale sau fizice, chiar dacă înainte au fost documentate mai multe situații de acest fel, din fericire, situația este calmă”, a spus Victor Reider, reprezentant al comunității evreiești din Republica Moldova.
*„Se simte că a avut loc o separare de opinii. Unii sunt pe poziții propalestiniene, alții sunt proisraeliene, dar ciocniri evidente din această cauză nu am observat”, a menționat Ozias Ukstein, directorul comunității evreiești din Dubăsari.
Legislația spune că orice manifestare publică ce neagă Holocaustul atrage după sine și răspundere penală. Același lucru se referă inclusiv la promovarea xenofobiei, a rasismului sau glorificarea criminalilor de război. Spre deosebire de alte țări, cum ar fi cazul produs la sfârșitul lunii octombrie în Mahacikala, Daghestan, Federația Rusă, unde un avion cu cetățeni israelieni a fost luat cu asalt, autoritățile de la Chișinău spun că în Republica Moldova nu au fost întregistrate cazuri grave de agresiune.
„Lumea înțelege cât de sensibile sunt aceste subiecte, cât de important e acum să ne păstrăm spiritul civic, cât de important e să înțelegem situația acelor oameni care fug din calea războiului, cât de important e să nu manifestăm ură sau antisemitism, sau alte tipuri de agresiune fața de cetățeni străini, persoane de altă etnie și religie, pentru că în Moldova suntem o societate multinațională”, a remarcat Sergiu Diaconu, reprezentant al Guvernului pentru combaterea antisemitismului.
Anual, în țara noastră sunt documentate peste 300 de cazuri de discriminare, cel mai frecvent este vorba de criterii de dizabilitate, criteriu de sex, gen sau apartenență etnică. Cei vizați pot depune o cerere așa încât să poată fi activat mecanismul de reacție pentru a combate asemenea fenomene.
Președintele Consiliului pentru Egalitate, Ian Feldman, spune că atunci când consiliul constată un caz de discriminare, acesta este examinat și, în funcție de gravitatea problemei, se aplică o sancțiune.
„De fiecare dată când constatăm discriminarea există o pedeapsă, adică decizia cosiliului, cu recomandări sau cu prescripții, tot este un fel de pedeapsă și sancționam, dar nu așa de des. Dacă noi vedem că lumea înțelege problema, își cere scuze sau se implică, atunci nu recurgem la sancționarea contravențională, poate nu suficient, și lucrăm inclusiv cu poliția”, menționează Ian Feldman.
Până în prezent, Consiliul pentru egalitate din Republica Moldova a examinat peste două mii de plângeri în ceea ce privește cazurile de discriminare.
