INTERVIU //Andrei Curăraru: Putin a avut planuri de a opri Ucraina să devină stat membru al UE și NATO
Impactul evenimentelor de la Kiev, de acum 10 ani, în timpul Maidanului, a intrat în istorie drept „Revoluția Demnității”. În acea perioadă, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar Kievul a fost tras înapoi de Rusia. Președintele ucrainean de atunci, Victor Ianukovici, a renunțat în ultimul moment la semnarea acordului în favoarea unor legături strânse cu Federația Rusă. În consecință, cetățenii ucraineni nemulțumiți au ieșit în stradă. Vladimir Putin a ripostat cu anexarea Crimeii și un război sub steag fals și două republici separatiste.
Despre impactul acelor evenimente istorice a vorbit expertul în securitate și relații internaționale, Andrei Curăraru, în cadrul ediției de știri.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Domnule Curăraru, bună ziua!
Andrei Curăraru: Bună ziua și bine v-am găsit.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, în 2013, noi am semnat (Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană), iar Ucraina a fost întoarsă din drum. Era clar atunci, după Crimeea și Donbas, că Putin nu va lăsa în pace Ucraina să meargă spre Uniunea Europeană?
Andrei Curăraru: Cred că aici vorbim despre un moment de turnură pentru Ucraina, care s-a demonstrat a fi o națiune puternică, care a reacționat prompt la decizia lui Ianukovici de a refuza acest Acord de Asociere. Iar acele costuri și vieți omenești sunt, într-adevăr, pe seama lui Putin, care a inspirat decizia lui Ianukovici și a avut mai multe planuri paralele, se pare, de a opri Ucraina din a deveni un stat membru cu drepturi depline atât al UE, cât și al NATO.
Decizia până la urmă a aparținut poporului și acest fapt inspiră și acum acest parcurs european al Republicii Ucrainene. Și acest fapt este confirmat și de prezența lui Charles Michel (președinte al Consiliului European) în capitala ucraineană, dar și de declarația doamnei Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), care i-a salutat pe eroii din EuroMaidan.
Leanca Lașco-Rață: Ucraina a avut 10 ani să se pregătească de război, să-și modernizeze armata și instituțiile. Chișinăul s-a confruntat, totuși, cu o sumedenie de probleme. Doar acum, după 24 februarie 2022, strategia noastră de securitate spune clar că Rusia e un pericol. De ce ne-a luat atât de mult timp?
Andrei Curăraru: Cred că aici vorbim despre faptul că Republica Moldova are până la urmă o națiune civică, iar poziția că Federația Rusă ar fi un rău inerent nu este interiorizată de întreaga societate. Societatea trebuie să fie pregătită pentru a lua măsuri decisive în apărarea sa, de a examina elemente cum ar fi neutralitatea, modernizarea armatei și de a aloca fonduri semnificative pentru aceste obiective.
Iar când vorbim despre Republica Moldova, întotdeauna noi suntem un stat care oscilează între Est și Vest. Nu există un sentiment comun despre cum trebuie să rezolvăm aceste probleme.
Pe de altă parte, războiul din Ucraina a făcut ca acele semitonuri de sur să devină alb și negru. Rusia la moment este agresor și o majoritate covârșitoare din cetățenii Republicii Moldova recunosc aceasta. Iar faptul că în Strategia Securității Naționale până la urmă a fost consfințit el, este o reflectare a acestor preocupări din societatea Republicii Moldova.
Leanca Lașco-Rață: În același timp, Republica Moldova și Ucraina sunt văzute la pachet în UE, cum era, de exemplu, România și Bulgaria. Care este riscul ca unii lideri eurosceptici din Uniune să pună bețe în roate Ucrainei și, respectiv, Republicii Moldova în această situație?
Andrei Curăraru: Cred că acum are loc un proces foarte complex de regândire a strategiei Uniunii Europene și de realiniere a liderilor europeni la obiectivul de începere a negocierilor. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina, prin canalele lor de negociere diplomatică, asigură ca fiecare vot din cadrul Consiliului European să fie garantat în favoarea acestor două țări.
Există un risc sporit, de exemplu, din partea Guvernului slovac, care este deschis pro-rus și, de exemplu, a stopat susținea militară a Ucrainei.
Dar eu cred că există și multă presiune din partea birocrației europene, din partea Comisiei Europene de a deschide aceste negocieri, inclusiv prin intermediul mijloacelor financiare. Adică este condiționată debursarea unor mijloace financiare pentru ceea ce se numește „susținere regională”, „susținere agricolă” a statelor mai mici, eurosceptice. Pe de altă parte, avem state ca Olanda, care se descurcă bine mersi, și sunt destul de sceptice la extinderea Uniunii Europene la peste 30 de membri.
Aici trebuie să intervenim cu argumente, nu de natură geopolitică, dar de natură sistemică, reforme și rezultate concrete în cazul ambelor țări.
Republica Moldova trebuie să demonstreze că nu este un membru de pachet, dar este un membru valoros care poate să se integreze în Uniunea Europeană, în primul rând, datorită propriilor valori și, în al doilea rând, datorită poziției geografice.
Leanca Lașco-Rață: Domnule Curăraru, vă mulțumesc tare mult pentru această discuție.
Andrei Curăraru: Și eu vă mulțumesc.
