1 decembrie - Ziua Națională a României // Militarii din Republica Moldova vor defila la paradă
Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României. Această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria țării noastre, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918. Cu prilejul Zilei Naționale a României, peste 1.500 de militari și aproximativ 130 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, vor defila pe 1 Decembrie la Parada militară, în Piața Arcul de Triumf din București, transmite Digi24.ro.
Programul sărbătorii: Paradă, expoziție de tehnică militară, survoluri
Parada militară organizată la București cu prilejul Zilei Naționale a României va avea loc vineri, 1 decembrie 2023, începând cu ora 11:00, în Piața Arcul de Triumf.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale al României, alături de militarii români, la paradă vor defila și aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, precum și militari din țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.
Militarii străini sunt prezenți cu 23 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Germania, Statele Unite ale Americii și Turcia.
Pe 1 Decembrie, Drapelul național al României va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz.
În zona Arcului de Triumf din București va fi amplasată o expoziție de tehnică militară care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14,00.
În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României sunt programate survoluri cu aeronave militare ale următoarele localități: Sinaia, Constanța, Alba Iulia, Mediaș, Câmpia Turzii, Turda, Cluj-Napoca, Șimleu Silvaniei, Ungheni, Sighișoara, Zalău, Târgu Jiu, Fetești, Slobozia, Călărași, Buzău, Bacău și Iași.
De ce românii sărbătoresc pe 1 decembrie
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.
Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.
„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a primit rezoluțiunea prezentată prin Vasile Goldiș în întregimea ei și astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunța Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, așa cum a fost și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.
Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Național Român, care este format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. În următoarea zi, Consiliul numește un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeași zi decretul de sancționare a unirii (inclusiv a Basarabiei și Bucovinei).
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România. Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate și Austria.
Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România și pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), care a avut ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române: Unirea de la 1918 - unicul program de țară pe care l-am înfăptuit
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat, pentru AGERPRES, că Ziua Națională trebuie să fie un prilej de bucurie, de mândrie și, mai ales, de demnitate, iar Unirea de la 1918 reprezintă „unicul program de țară pe care l-am făcut noi și l-am și înfăptuit”.
„Odată cu 1 Decembrie, noi sărbătorim finalizarea unui proces și ne gândim și la 27 martie/9 aprilie - Unirea Basarabiei și și la 15/28 noiembrie - Unirea Bucovinei. Toate la un loc, au căpătat acest corolar extraordinar la 1 Decembrie și, la Alba Iulia, spre deosebire de ceea ce s-a petrecut la Chișinău și la Cernăuți, a fost un un eveniment național de masă, fiind prezenți peste 100.000 de oameni și fiind prezenți 1.228 de delegați cu drept de vot și cu credenționale, cu documente doveditoare prin care ei votau în numele comunități lor. (...) Actul acesta de la 1 Decembrie, după părerea mea, le cuprinde pe toate. Și ziua de 24 Ianuarie, și ziua de 10 Mai le simbolizează pe toate. Așa cum n-avem dreptul să discutăm simbolurile naționale, ci trebuie să le acceptăm așa cum sunt, primim și Ziua Națională, cum primim Tricolorul, cum primim Imnul de stat și cum primim în sufletele noastre Stema. Le putem pe toate combate, suntem o societate democratică, dar câtă vreme ele sunt în vigoare, ca cetățeni care respectăm democrația, avem dreptul să le respectăm. Și Ziua Națională trebuie să fie un prilej de bucurie, de mândrie și, mai ales, de demnitate. Toate țările democratice procedează la fel”, afirmă președintele Academiei Române.
„Programul s-a derulat între 1848 și 1918. A fost în mintea oamenilor acest plan. N-a fost o întâmplare. Primul moment fundamental a fost 1859. Fără unirea Moldovei și Țării Românești, nu se poate imagina unirea de la 1918. Deci, Unirea sub Alexandru Cuza. Doi, Independența 1877 - 1878 și unirea Dobrogei sau anexarea Dobrogei (...) și trei, momentul 1918. A fost un proiect care s-a înfăptuit pe parcursul a vreo șapte decenii, în mod conștient. Am avut în frunte o elită responsabilă care a știut să conducă națiunea pe calea aceasta a alcătuirii statului național. Formarea României s-a făcut prin contribuția majoră a poporului român. Națiunea română modernă, prin elitele responsabile pe care le-a avut, a trasat un program de țară. După părerea mea, unicul program de țară pe care l-am făcut noi și l-am și înfăptuit, cam cu trei etape principale”, spune Ioan-Aurel Pop.
Datele care au marcat anterior Ziua României
Anterior, în perioada 1866 - 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoare națională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română.
Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România.
Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
