Non-decizie pentru aderarea României la spațiul Schengen. Consiliul UE pentru justiție și afaceri interne a pus în discuție subiectul, însă nu a votat
Autoritățile de la București continuă dialogul cu guvernul austriac și speră la o decizie până la sfârșit de an. Pe de altă parte, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a dat de înțeles că spațiul Schengen nu trebuie să se extindă. În timp ce discutau cu jurnaliștii, austriacul Karner și ministrul român Marian Predoiu s-au întâlnit cu privirile.
La consiliul JAI din decembrie anul trecut, guvernul olandez a folosit vetoul pentru Bulgaria, iar austriecii s-au opus aderării României. Motivul că România era tranzitată de rutele migrației ilegale totuși nu corespunde întocmai cu realitatea. Comisia Europeană raporta în iunie că principalele culoare trec prin Balcanii de Vest și Mediterană. Mai mult, România a încheiat procesul de evaluare Schengen în 2011 cu un rezultat pozitiv, și Comisia, și Parlamentul uniunii au solicitat de mai multe ori acceptarea statului român în spațiul Schengen. Austria a impus controale la frontieră și solicită acum un pact contra migrației ilegale și exploatării politicilor de azil.
„Este necesar să obținem un rezultat rapid. Orice altceva sunt speculații. Opinia mea despre Schengen este cunoscută, și o repet cu plăcere. Schengen trebuie să devină mai bun, nu mai mare, și văd foarte puține progrese în această direcție, așadar, nu-mi pot imagina o schimbare în acest moment. Vă mulțumesc!”, a declarat Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne.
„Sunt în permanent contact cu domnul ministru Karner și dânsul e la declarații. Am avut chiar și aseară o întrevedere cu dânsul. O discuție foarte bună, încă din 23 august, când ne-am întâlnit și am resetat, dacă vreți, dialogul dintre ministerele noastre. Am purtat permanent acest dialog. El e intens. Extinderea spațiului Schengen e un subiect de interes pentru cetățenii români, pentru companiile românești. Dar, în același timp, și pentru mediul de afaceri austriac prezent în România, și pentru mediul de afaceri din alte țări prezente în România, partenerii noștri externi, există foarte multe interese economice la mijloc, toate aceste lucruri sunt avute în vedere”, a menționat ministrul român de Interne, Marian-Cătălin Predoiu.
Deși poziția olandeză nu a fost vehementă contra României, acum a apărut o altă problemă, formarea noului guvern olandez. Luna trecută, Partidului Libertății, condus de Geert Wilders, a câștigat alegerile cu o retorică anti-migrație, însă a obținut doar majoritatea relativă și are nevoie de o coaliție. Așadar, ministrul român de interne Predoiu speră că e posibilă o înțelegere cu guvernul olandez în exercițiu.
„Acum ceea ce urmează important este dialogul dintre guvernul olandez și parlamentul olandez. Abia după aceea vom putea ști care sunt pașii următori”, a spus Marian-Cătălin Predoiu.
Comisia Europeană susține demersul României și Bulgariei, după non-decizia de anul trecut, președinta comisiei Ursula von der Leyen afirma că în mandatul ei, România va fi acceptată în Schengen, mandat care expiră în 2024, odată cu alegerile pentru Parlamentul European.
Ambele țări, România și Bulgaria, sunt pregătite să adere la Schengen. Încă e prioritate, adică rămâne drept obiectiv - o decizie până la sfârșit de an”*, a remarcat Ylva Johansson, comisara UE pentru Afaceri Interne.
Ținerea României în afara spațiului Schengen reprezintă un impediment pentru firmele și transportatorii din România. În cazul unei decizii pozitive, potrivit estimărilor, economia română ar crește cu 16 la sută și s-ar reduce ca timp lanțul logistic și pentru exporturile moldovene.
