Interviu ÎN CONTEXT// Marin Gospodarenco: Republica Moldova trebuie să acceseze fondurile europene care vor soluționa problemele din agricultură
Soluția problemelor în agricultură va veni odată ce Republica Moldova va putea accesa fondurile europene. Totodată, sunt programe de dezvoltare pe diferite dimensiuni în țările europene care pot fi accesate pentru anumite ajutoare, iar banii pot ajunge în bugetul de stat anul viitor și nemijlocit la agricultori. Opinia aparține analistului economic, expert în finanțe publice din cadrul organizației „WatchDog”, Marin Gospodarenco, și a fost făcută în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
Mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, una dintre cele mai importante revendicări e moratoriul la plata dobânzilor și la calcularea penalităților. Ministrul Bolea făcuse propunerea ca agricultorii să se adreseze Camerelor Agricole, să obțină certificate de forță majoră. Fiecare caz să fie analizat în parte. În această situație, ar fi posibilă o soluție de compromis care să implice și Guvernul, și fermierii, și băncile sau creditorii care sunt nebancari?
Marin Gospodarenco: Știți, o rețetă nu o vă pot da chiar acum. Din motivele că au fost audieri atât la Președinție, am înțeles că s-au întâlnit și cu doamna președintă agricultorii, s-au întâlnit și cu ministrul Agriculturii, au fost și băncile la aceste audieri. Iarăși și asociațiile de creditare, unde nu s-a ajuns la un acord.
Ceea ce vă pot spune eu e că Guvernul Republicii Moldova nu poate da indicații direcție agentului economic, în cazul nostru, băncilor să recrediteze anumiți agenți economici sau altfel de indicații.
Ceea ce ține de bănci. Băncile trebuie să vină în întâmpinare, din punctul meu de vedere, către agenții economici, să restructureze aceste crede, în măsura posibilităților. E clar. Băncile noastre comerciale au avut un an, un prim-semestru foarte bun, la profituri nete este de mai mult de 2 miliarde de lei. Eu cred că aici ar trebui mai mult să acordăm atenție băncilor. Și iarăși, agenții economici să apeleze la ele și să fie o relație bilaterală între bancă și agentul economic.
Statul, din păcate, nu poate interveni într-o economie de piață sau într-un stat de drept, cum suntem noi sau tindem, cel puțin, să fim.
Radu Osipov: În iulie ați publicat o analiză. Agricultura are nevoie de ajutor. Ați prezentat și niște date privind importul de cereale din Ucraina, de exemplu, importurile de grâu, în 2022, crescuseră de aproape 74 de ori, floarea-soarelui - de 60 de ori. În același timp, iată, războiul a dezechilibrat piața din regiune. Agricultorii au solicitat restricționarea parțială a importului, tranzitul doar pe cale ferată. Cum funcționează această logistică? Cât de mult afectează acum importurile ucrainene capacitatea de export a fermierilor de talie mijlocie de la noi, pentru că în 2023, într-adevăr, aceste cifre pe care le-am menționat au scăzut?
Marin Gospodarenco: Vorbim despre logistică. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, rușii au blocat porturile ucrainești. După cum știm, timp de patru luni, nicio navă nu a putut să meargă în Marea Neagră. După patru luni, în luna iulie, a fost un acord între Organizația Națiunilor Unite, Rusia, Turcia cu privire la trecerea navelor maritime sau formarea unui coridor maritim umanitar prin Marea Neagră. Ceea ce a oferit posibilitate până în iulie 2023, ca circa 1000 de nave maritime să navigheze. Foarte multe cereale și produse alimentare au putut ajunge în țările de destinație.
Din păcate, Rusia, pe 17 iulie, a ieșit din acest acord. Respectiv, celelalte transporturi deja sunt pe cale rutieră, feroviară. Respectiv, se creează ambuteiaje la vamă. Ceea ce avem noi la vama noastră - 150-200 de camioane care trec vama. România, din păcate, poate să facă față la 45-50 de camioane și de aceea se creează și acest ambuteiaj. O dată programul nu lucrează la partea românească, altă dată sunt alte probleme. Deci, Guvernul Republicii Moldova trebuie să ia legătura cu Guvernul României ca să ajungă la un anumit acord pentru a putea fluidiza traficul în vamă.
Radu Osipov: În același timp, subvențiile au crescut simțitor în ultimii ani. De ce, totuși există, iată, nemulțumirea în rândul fermierilor, dacă ar fi să ne uităm câți bani primeau chiar și în urmă cu cinci ani?
Marin Gospodarenco: Eu vă spun. În 2012, care a fost situația? Guvernul Republicii Moldova a pornit de la o sumă de 400 de milioane de lei pentru subvenționarea agriculturii. Ca să ajungem în anul 2023 la suma de 1,9 miliarde. În dinamică, vedem o creștere de 3,7 ori la 375 de procente, ceea ce este o dinamică pozitivă. Ceea ce dovedește că statul s-a uitat spre agricultori.
Este această sumă mare sau mică pentru agricultorii noștri? Este clar că nu este o sumă mare. Să ne uităm în partea Uniunii Europene, unde sunt fonduri foarte mari pentru agricultură. Este clar că bugetul Republicii Moldova nu este unul mare, nu avem așa o creștere, e o creștere redusă anul acesta. Sperăm pentru anul viitor să avem o creștere de 3,5 procente, respectiv la componenta de venituri ale bugetului public național să avem poate o mai mare creștere. Respectiv, dacă ar fi în anul 2024, ca proiecție avem 82 de miliarde de lei de cheltuieli și 66 de miliarde la venituri. Și la bugetul public național avem 122 la cheltuieli și respectiv, 107 la venituri. Dacă noi am putea, cumva, prin intermediul Serviciului Fiscal, Serviciului Vamal să acumulăm mult mai mulți bani la bugetul public național, respectiv vor fi găsiți sau identificați bani pentru subvenționarea mai mare a agriculturii, pe lângă celelalte componente ale bugetului public național.
Radu Osipov: Acum cât de mare ar fi pericolul ca acești oameni care protestează astăzi în stradă să nu treacă de valul crizelor? Guvernul are totuși resursele necesare sau va fi nevoie de sprijinul partenerilor externi, de exemplu, România sau Comisia Europeană? Și în România situația e complicată, dar acolo este accesul la fondurile europene.
Marin Gospodarenco: Vă pot informa că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au fost absorbite fonduri în jur de 53 de miliarde de euro. Pentru agricultură, din câte cunosc eu, au fost acordate mai mult de 20 de miliarde de lei.
Tendința noastră, a Republicii Moldova, este să ajungem în Uniunea Europeană. Să putem accesa fondurile Uniunii Europene și aceasta ne va face să soluționăm probleme în domeniul agriculturii. Pe moment, este clar că bugetul public național este unul care este. Veniturile nu sunt așa de mari, ca să putem satisface toate componentele bugetului public național. De aceea, trebuie să mai strângem cureaua, să ne mai uităm unde putem cheltui mai puțin, spori veniturile, lupta cu contrabanda, cu salariile în plic și, respectiv, a crește veniturile în bugetul public național. Doar astfel am face față tuturor cheltuielilor.
Radu Osipov: Dar e posibilă o înțelegere și cu partenerii europeni ca să fie agricultorii moldoveni în același sau pe aceeași poziție cu agricultorii est-europeni din Uniune?
Marin Gospodarenco: Știu că sunt programe de dezvoltare pe diferite dimensiuni. În cazul nostru, este bine să facem, să avem acorduri cu anumite țări din Uniunea Europeană, chiar bilaterale, pentru a ne furniza anumite ajutoare în anumite domenii din agricultură, pe diferite componente. Astfel de acorduri se pot semna destul de rapid și, respectiv, banii pot ajunge în anul viitor în bugetul public național, în bugetul de stat, și să ajungă nemijlocit la agricultorii noștri.
Radu Osipov: Domnule Gospodarenco, vă mulțumesc mult pentru răspunsuri și vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Marin Gospodarenco: Vă mulțumim Dumneavoastră și mai venim.
