INTERVIU // Anatolie Gremalschi: Optimizarea rețelei școlare este o reformă necesară
Este necesară o reformă a sistemului educațional prin optimizarea rețelei școlare. Dacă nu vom face acest lucru, avem șansele să fim la capătul cozii în clasamentele PISA (o serie de teste internaționale care evaluează performanța elevilor de 15 ani din diferite țări). Astfel, absolvenții nu vor accede în universități și nu vor fi competitivi pe piața muncii. Opinia aparține expertului în educație și profesorului universitar, Anatolie Gremalschi.
Fostul ministru al Educației a fost intervievat în cadrul ediției de știri, de la Moldova 1, iar mai jos găsiți textul dialogului.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, am văzut cu toții acele rezultate ale evaluării PISA. Mai exact, la nivel practic, ce relevă ele în privința Republicii Moldova?
Anatolie Gremalschi: În primul rând, aș vrea să menționez că, în acest an, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia „Educația 2030” și unul dintre indicatorii principali de succes ai acestei strategii reprezintă punctajul mediu luat la evaluările internaționale PISA.
Cu regret, constatăm că pandemia a avut un efect negativ, un impact negativ asupra rezultatelor elevilor noștri și în loc să avem o creștere a procentului de elevi care au cel puțin cunoștințe minime în matematică, știință, lectură, el a scăzut, cu regret. Constatăm acest lucru și sperăm foarte mult că acest lucru s-a datorat mai mult pandemiei și mai puțin imperfecțiunii sistemului nostru educațional.
Faptul că aproape jumătate dintre elevi nu posedă abilitățile, competențele minime în domeniile respective, le îngreunează accesul la învățământul superior și, într-un viitor mai îndepărtat, absolvenții învățământului superior nu vor fi competitivi pe piața muncii.
Leanca Lașco-Rață: De asemenea, rezultatele acestei testări arată că elevii care învață în școli cu capacități mari, spunea ieri ministrul Educației, e vorba de școli de peste 900 de elevi, au și o reușită mai bună față de cele cu capacități mici. Care ar fi soluțiile în cazul țării noastre?
Anatolie Gremalschi: Deci, în primul rând, vreau să îl felicităm pe domnul ministru că are îndrăzneala să formuleze explicit problemele cu care se confruntă sistemul nostru educațional, într-o perioadă politică foarte complicată. Și având perfectă dreptate, noi trebuie să reformăm rețeaua de școli. Dacă nu vom face acest lucru, avem șansele să fim la capătul cozii în clasamentele PISA și, respectiv, absolvenții noștri să fie buni numai pentru lucrări necalificate.
Soluția - optimizarea rețelei școlare, desigur, pe alte principii decât de impunere. Din câte am înțeles, Ministerul va promova factorii care stimulează părinții să-și redirecționeze copiii la școli mari. Concomitent, dacă ne dorim rezultate bune la PISA, trebuie să implementăm Strategia „Educația 2030”, despre care am vorbit. În special, în creșterea calificării cadrelor didactice în optimizarea Curriculei școlare, în perfecționarea metodelor de evaluare.
Institutul de Politici Publice la care lucrez, cu suportul fundației SOROS Moldova, a constatat că rezultatele PISA sunt mult mai pesimiste decât rezultatele evaluărilor naționale, în special evaluărilor din gimnaziu. Deci noi trebuie să asigurăm obiectivitate acestor examene. Cum va accepta populația, comunitatea școlară camerele video, în cazul examenelor de absolvire a gimnaziului, vom vedea. Dar este o măsură absolut necesară. Dacă ne dorim rezultate bune, trebuie să fim cinstiți și să bazăm politicile pe dovezi. Oricât ne-am lăuda, datele PISA arată că mai avem mult de lucru.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut pe parcursul acestui an, atunci când s-a decis închiderea unor clase de liceu în anumite instituții de învățământ, am avut și o anumită rezistență, atât din partea părinților, cât și a profesorilor care menționau, de exemplu, că, odată cu închiderea unei școli, e și dispariția satului sau a localității. E valabilă această afirmație, de exemplu?
Anatolie Gremalschi: În general, nu e valabilă din simplul motiv că școala nu este un agent economic, nu școala creează locuri de muncă într-un sat, nu școala contribuie la creșterea numărului populației dintr-un sat. Contribuie situația socioeconomică și infrastructura de care dispune satul.
Doi, să nu uităm că transportul devine din ce în ce mai ieftin. Nu are sens să investești bani în clădiri goale, mai bine procurori mijloace de transport și transportul să ducă elevii la școli unde este corp profesoral didactic bine pregătit, sunt laboratoare dotate și este ceea ce e foarte important, spiritul de învățare. Cu cât sunt mai mulți elevi, cu atât mai bine se simt ei și cu atât mai bine se îndeamnă unul pe altul la învățătură.
Leanca Lașco-Rață: Și o ultimă întrebare. Am văzut clasamentul pe țări și, de exemplu, Singapore, Japonia sunt în top, iar printre cele mai bune sisteme de educație este și Estonia. Ce merge la ei și ce nu merge la noi? Ce putem să învățăm?
Anatolie Gremalschi: În Estonia se pune accentul pe descentralizarea curriculară. Elevii din școlile estoniene având posibilitatea să-și selecteze disciplinele dorite pe care ei le consideră ca fiind de perspectivă când se vor duce la universitate sau se vor angaja pe piața muncii.
Cu regret, la noi Curriculumul este centralizat și este centralizat nu din rea-voință, fie a Ministerului, fie a altor factori de decizie. Dar din cauza faptului că școlile noastre majoritatea sunt mici. Nu poți oferi mai multe oportunități elevilor, dacă în toată școala ai doar o singură clasă de liceu, nu mai vorbim că trebuie a doua clasa, să ai două profiluri. Dar noi ne dorim mai multe profiluri: economic, pedagogic, tehnic și așa mai departe.
Deci, cum a subliniat domnul ministru, trebuie să avem instituții de învățământ cât mai mari. Sperăm că școlile-model, despre care a vorbit el, vor servi un stimul pentru toți părinții, atât din localitățile mici, cât și din localitățile mari.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc tare mult pentru această discuție, sper să revenim și cu alte ocazii.
Anatolie Gremalschi: Cu drag.
