INTERVIU // Marin Gospodarenco: Bugetul pentru anul 2024 este unul auster, bazat pe evaluarea contextului economic și social
Bugetul pentru anul 2024 este un buget auster, dar bine fundamentat, care se bazează pe o evaluare atentă a contextului economic și social al țării. Totodată, cetățeanul nu va fi afectat la modul direct de deficitul bugetar. Cu siguranță, vor fi găsite surse de finanțare interne și externe. Opinia aparține analistului economic, expert în finanțe publice din cadrul organizației „WatchDog”, Marin Gospodarenco, și a fost exprimată în cadrul buletinului informativ MESAGER, de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul dialogului.
Elena Băncilă: Cum credeți, este sau nu un buget timid, va mai fi schimbat, unde sunt puse accentele de către Guvern în acest sens?
Marin Gospodarenco: Bugetul pentru anul 2024 este un buget auster, asemănător cu cel din anul precedent, care are o creștere de doar 4 procente la venituri și de 1,5 la cheltuieli.
Totodată, este un buget relativ bun, fundamentat, care se bazează pe o evaluare atentă a contextului economic al țării și social.
După mine, unul din punctele importante, este recunoașterea riscurilor majore asociate cu o conjunctură externă incertă, un accent deosebit pe criza energetică și condițiile meteo secetoase. Aceste riscuri sunt recunoscute ca având un impact semnificativ asupra securității țării și a stabilității echilibrului energetic.
Vorbind despre accentele Guvernului, acestea sunt puse în mare parte pe protecția familiei și copilului și urmează să aloce bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor noastre, așa încât familiile să beneficieze de condiții bune de trai acasă, iar copiii de oportunități de dezvoltare.
Totodată, potrivit bugetului, rămân prioritare acțiunile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate în jur de 197 de milioane pentru finanțarea unui șir de programe în acest sens. O altă prioritate e dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructura Republicii Moldova.
De asemenea, bugetul pentru anul 2024 prevede alocații în mărime de circa 1,6 miliarde de lei pentru subvenționarea sectorului agricol și dezvoltarea rurală, undeva la 322 de milioane de lei pentru eficiență energetică și circa 600 de milioane de lei destinate Fondului național de dezvoltare regională și locală. Și la mediu avem undeva la 175 de milioane.
Elena Băncilă: Două la sută e prognoza pentru creșterea economică prognozată. Putem să ne așteptăm totuși la o cifră mai mare, de exemplu, trei procente și jumătate?
Marin Gospodarenco: Cu toții sperăm la o creștere a Produsului Intern Brut cât mai semnificativă anul acesta, precum și în anii care urmează. Însă efectele agresiunii Rusiei în Ucraina, pe lângă criza energetică, inflația și seceta au dus toate, cumulativ, la o descreștere în primul semestru a PIB-ului de circa 2,3 procente, arată datele Biroului Național de Statistică.
După noi, scenariul de bază al orizontului de prognoză se bazează totuși pe o recuperare economică în anul 2023 la 2-3 procente și o creștere pentru anii următori în coridorul de 3-5 procente.
Pentru anii următori, principalele ipoteze luate în calcul pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, precum și cred că îmbunătățirea conectării energetice cu România și, desigur, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană
Elena Băncilă: O ultimă întrebare. Ce facem cu deficitul bugetar de aproape 16 miliarde, și cum urmează Guvernul să acopere acest deficit?
Marin Gospodarenco: Deficitul într-adevăr nu este mic, este unul de 15,7 miliarde sau circă 4,6 procente din PIB. Regula stabilită este însă de 2,5 procente în Legea cu privire la finanțele publice și responsabilitățile bugetar-fiscale.
În acest sens, la estimarea soldului bugetar pentru anul 2024 au fost aplicate prevederile alineatului trei din această lege, litera A, pare-mi-se, care admit derogări de la Legea bugetar-fiscală în cazuri de situații excepționale, care pun în pericol securitatea noastră națională.
Vorbind despre deficitul bugetar din anul acesta, el se proiectează la 17-18 miliarde. Pentru luna octombrie, este undeva în jur de 11 miliarde. Vorbind despre sursele de acoperire, este internă și externă. Guvernul a anunțat totodată că finanțarea deficitului bugetar public național în 2024 va fi din surse externe și interne. Despre sursele interne, vorbim despre emiterea de valori mobiliare de stat. Și pe externe, avem împrumuturile externe de la Fondul Monetar Internațional, cred, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Elena Băncilă: Totuși, aș vrea să înțelegem cum va afecta cetățeanul de rând acest deficit bugetar?
Marin Gospodarenco: Pe cetățeanul de rând nu o să-l afecteze la modul direct. Odată ce vor fi găsite surse de finanțare a acestuia, cum am vorbit mai sus, interne și externe, vom mai strânge cureaua, vom mări veniturile, poate, de la Serviciul Fiscal. Serviciul Vamal se va lupta cu contrabanda, Serviciul Fiscal, cu salariile în plic și, respectiv, vom avea creșteri la componenta venituri. Respectiv, vom diminua și deficitul bugetar.
Elena Băncilă: Va mulțumesc pentru aceste comentarii.
Marin Gospodarenco: Vă mulțumim.
