INTERVIU // Victor Guzun: Digitalizarea serviciilor publice poate avea loc rapid, dar e necesară coordonarea instituțiilor
Un smartphone în buzunar nu înseamnă și digitalizare. Chiar dacă avem una dintre cele mai bune conexiuni la Internet din Europa și instrumentele necesare, ceea ce ne lipsește e educația digitală. Expertul în politici de digitalizare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Victor Guzun, susține că în Republica Moldova digitalizarea serviciilor publice poate avea loc foarte rapid, dar problema e că cetățenii nu sunt informați despre această oportunitate. Și ultimul element, dar cel mai important, este coordonarea și informarea reciprocă dintre instituții în tot acest proces.
Fostul ambasador a oferit un interviu pentru Moldova 1, iar mai jos găsiți textul dialogului.
Leanca Lașco-Rață: În luna septembrie a acestui an, Executivul a adoptat Strategia națională de transformare digitală 2023-2030. Documentul prevede, printre altele, că, până la sfârșitul anului viitor, vor fi digitalizate 75% din toate serviciile publice, iar în 2030 - vor fi în totalitate. Cât de real este acest deziderat?
Victor Guzun: Strategia națională prevede într-adevăr ca, până în anul viitor, 75% dintre servicii să fie digitalizate, iar până în 2030, toate serviciile. Aici trebuie să privim din două perspective, ele pot fi digitalizate foarte rapid, iar o altă realitate este cât de mult vor fi utilizate aceste servicii digitale.
Pentru că noi deja avem o problemă că, de exemplu, serviciile digitale pentru antreprenori, care sunt în proporție de aproape 50 la sută în acest moment, dar rata de utilizare a acestor servicii este foarte mică. Unele dintre ele chiar nu au niciun utilizator timp de un an, altele sunt utilizare masiv și lecția principală este să înțelegem care sunt acele elemente care au dus la neutilizarea unor servicii sau utilizarea masivă a altor servicii. Cum este cazierul judiciar, pese 70 de mii în acest an, care este doar digital. Deci, doar statistica de a lansa un serviciu nu este suficientă.
Leanca Lașco-Rață: Pe de altă parte, așa cum spuneați, utilizarea acestora este esențială și vreau să vă întreb aici. De multe ori, de exemplu, soliciți un document la ASP și ori trebuie să aștepți o lună până vine programarea, ori chiar și atunci când este gata trebuie să mergi să-l ridici fizic. Care este soluția în această situație ca să nu avem doar instrumente, dar și să le aplicăm, să beneficiem de ele?
Victor Guzun: Soluția există deja, a fost dezvoltată și se numește MDelivery, dar rata de utilizare este una relativ mică. Cu toate că noi avem posibilitatea să expediem, spre exemplu, în 70 de țări, produsul final al acestui serviciu, totuși rata lui de utilizare este una foarte mică.
Doi. Pentru a putea utiliza aceste servicii pe o platformă digitală avem nevoie să ne identificăm prin semnătura digitală și aici apare o altă problemă: cât de mulți cetățeni au această semnătură digitală. Rata lui de penetrate în acest moment este foarte mică, probabil 5 la sută din cetățenii acestei țări, o serie de funcționari publici primesc aceste certificate. Dar în regiunile rurale rata de penetrare este una foarte joasă. Noi dacă nu explicăm la oameni că aceasta este în beneficiul lor, soluționează problema lor, este simplu de utilizat aceste servicii. Vă asigur că orice persoană care a folosit o dată un serviciu digital, niciodată în viață nu va dori să meargă, să stea la rânduri, să piardă nervi, bani.
Leanca Lașco-Rață: Aș vrea să discutăm și despre un alt aspect. Vedem că în multe școli, inclusiv din mediul rural, au fost implementate mai multe proiecte de tehnologizare, au fost aduse calculatoare, table interactive, dar, din anumite motive, fie profesorii nu știu cum să le utilizeze, refuză să o facă. Cum să soluționăm această problemă, vă întreb în contextul în care atunci când un copil, de mic, e obișnuit să folosească aceste facilități, atunci când crește mare, e firesc să le utilizeze.
Victor Guzun: Un calculator, o tablă interactivă sau un smartphone în buzunarul dumneavoastră este doar un instrument și atunci apare întrebarea: ce putem face cu acest instrument? Noi avem acest instrumentariu, o conexiune la internet foarte bună, una dintre cele mai rapide din Europa, ceea e ne lipsește înseamnă educație digitală.
Trăim într-un secol digital, iar un copil care nu este pregătit digital este mai puțin competitiv pe piața muncii când crește și educația digitală trebuie să fie în fiecare școală din fragedă copilărie.
Două zile în urmă au fost rezultatele PISA și Estonia și copiii din Estonia au arătat cele mai bune rezultate la matematică, lectură, știință, educație digitală, dar nu acest lucru este important. Cel mai important lucru e că nu e niciun fel de deosebire dintre școlile din orașul Tallinn și cele din localitățile rurale. Ceea ce înseamnă că toate școlile din Estonia sunt la fel de bune, dar pe primul loc în lume este libertatea profesorilor de a-și selecta curriculum și de a participa la managementul instituției în care lucrează.
Deci simpla dezvoltare a soluțiilor și oferirea lor pe piață nu soluționează problema, noi trebuie să comunicăm cu beneficiarii înainte de a crea serviciul digital. Trebuie să informăm oamenii: am dezvoltat, uitați-vă cum funcționează. Pentru că dacă credem că oamenii le vor utiliza automat, acest lucru nu se va întâmpla.
Și ultimul element, care e fundamentul, este coordonarea și informarea reciprocă dintre instituții. În loc să circule datele într-un secol digital, care este foarte lejer într-o secundă în orice colț al lumii, noi punem oamenii pe drumuri.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc.
Victor Guzun: Eu vă mulțumesc.
