INTERVIU // Pavel Cazacu: Constatăm o reticență din partea persoanelor de a sesiza abuzurile comise în regiunea transnistreană
Asociația „Promo-LEX” cere eliberarea imediată a lui Victor Pleșcanov, prima persoană condamnată anul trecut în stânga Nistrului, după ce a pledat împotriva invaziei ruse și a arborat drapelul Ucrainei la balconul locuinței sale. Soția activistului a anunțat că acesta a fost diagnosticat cu o problemă oncologică, informație confirmată și de către juristul Stepan Popovski, care a menționat că structurile separatiste refuză comunicarea și informarea corectă privind starea lui Pleșcanov și că ar avea o atitudine ostilă față de acesta în ultimele două săptămâni.
Subiectele au fost discutate cu avocatul Asociației „Promo-LEX”, Pavel Cazacu, în cadrul ediției de știri de la Moldova 1. Găsiți mai jos textul dialogului.
Leanca Lașco-Rață: Mai întâi vreau să vă întreb dacă se cunoaște care este starea lui Victor Pleșcanov în acest moment?
Pavel Cazacu: În acest moment, nu s-au schimbat foarte multe. Dânsul are în continuare nevoie de o intervenție, care va confirma sau va infirma diagnoza care a fost stabilită initial. Acum urmează deja de văzut dacă administrația de facto va asigura toate măsurile necesare, ca domnul Pleșcanov să aibă această intervenție într-un mediu sigur, în condiții corespunzătoare și în care vor fi respectate toate protocoalele medicale. Iar în acest fel ni se va aduce la cunoștință care e stare lui de sănătate și diagnoza lui definitivă. Ulterior, inclusiv noi, vom reacționa pe măsură.
Leanca Lașco-Rață: Știu că „Promo-LEX” a publicat recent un raport care relevă că regiunea transnistreană rămâne în continuare veriga slabă în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în țara noastră, iar represiunile politice, tortura și chiar omuciderea sunt cap de afiș în stânga Nistrului. Cum a evoluat situația mai exact?
Pavel Cazacu: Da, într-adevăr, ca în fiecare an, am monitorizat situația din regiunea transnistreană. Am elaborat un raport anual în care am scos în evidență cele mai importante constatări, însă, ținând cont că Asociația „Promo-LEX”, dar nici alți actori nu pot monitoriza liber situația din regiunea transnistreană, constatările noastre nu urmează a fi privite că o informație exhaustivă.
În ciuda acestor limitări, totuși, Asociația „Promo-LEX” a făcut acest exercițiu. Am constatat că, în continuare, situația, din păcate, se înrăutățește. În continuare persoanele care vorbesc liber, critic la adresa administrației, de facto sunt persecutate. Cel mai tragic exemplu în acest an a fost al domnului Horjan (Oleg Horjan, președintele Partidului Comuniștilor din regiunea transnistreană, aflat în opoziție), liderul opoziției de la Tiraspol, care, din păcate, a fost omorât în propria casă. Este evident că dânsul a fost omorât din cauza activității politice pe care și-a asumat-o și a planificat-o.
În continuare, la persoanele care au fost încarcerate în anii trecuți nu s-au observat evoluții considerabile, inclusiv în situația domnului Pleșcanov, din păcate, situația lui observăm că se înrăutățește. Iar administrația de facto nu vine în întâmpinarea rudelor. Mai mult ca atât, lui i-a fost refuzată așa-numita grațiere din regiunea transnistreană. Deci, cumva se confirmă această detenție ilegală.
În continuare am avut cazuri de tortură, după cum ați menționat și dumneavoastră. Cazuri în care a fost aplicată de către structurile de forță de la Tiraspol, dar și situații când aceste violențe au fost aplicate și de către militarii ruși din cadrul misiunii de pacificare.
În continuare se menține o rată foarte înaltă de încarcerare. Ținând cont că numărul de deținuți din regiunea transnistreană este peste 1800, iar în contextul în care acest număr nu cuprinde și deținuții din cadrul acelor izolatoare ale miliției locale, admitem că rata de încarcerare este și mai mare decât cea care ne este prezentată.
În continuare am monitorizat și am descris situația școlilor cu predare în limba română, a fermierilor din raionul Dubăsari. Chiar dacă există o aparență de stabilitate în privința acestor situații, în continuare se mențin acele probleme grave. Prima se referă la libertatea de circulație, care, în cadrul prezentării noastre, dar și noi o confirmăm, observăm că este cea mai mare, cea mai gravă problemă de drepturile omului în regiunea transnistreană.
Ca urmare a acelor posturi de control în zona de securitate care s-au consolidat în ultimii doi ani, inclusiv din cauza situației de securitate din regiune.
Situații și fenomene care, din păcate, se mențin ani de ani, care nu au fost sau nu sunt rezolvate definitiv. Iar ca efect aceste probleme, aceste fenomene revin de fiecare dată, poate, și cu o mai mare intensitate.
Și, nu în ultimul rând, identificăm în cel mai evident mod existența fenomenului de impunitate. În ciuda acestor numeroase cazuri de privațiune ilegală de libertate, de răpire, de tortură, nimeni nu este sancționat, nimeni nu este responsabilizat pentru aceste abuzuri.
Unica sentință care era în privința unui fost reprezentant al administrației de facto, a unui fost milițian, această sentință în anul 2022 a fost anulată. Iar în 2023, din păcate, nu a avut loc nicio ședință de judecată la Curtea Supremă de Justiție. În final, acea sentință care era un precedent foarte bun, foarte relevant pentru promovarea și protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană, a fost de fapt anulată.
Respectiv, astăzi, în decembrie 2023, nu avem nicio sentință de condamnare pentru fapte de tortură. Ceea ce este un indicator foarte puternic cum autoritățile de la Chișinău luptă cu aceste abuzuri. Pentru că sunt situații când probele sunt la suprafață, când este evident cine sunt persoanele responsabile, însă, din mai multe motive, iată, avem astfel de indicatori când nimeni nu a fost sancționat.
Leanca Lașco-Rață: Așa cum menționați și dumneavoastră, anterior, administrația de facto, susținută de Federația Rusă, continuă să introducă și să aplice legi represive. De exemplu, știu că până în data de 14 ianuarie e valabil așa-numitul cod galben de alertă teroristă, care oferă mână liberă la mai multe restricții. Vreau să vă întreb în ce măsură s-au intensificat aceste măsuri de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Pavel Cazacu: De la începutul invaziei rusești au fost observate câteva cazuri individuale care arată, de fapt, adevărata față a administrației. Chiar dacă, formal sau pe hârtie, administrația de facto nu a susținut invazia rusă, dar nici nu a condamnat invazia rusă din Ucraina. De fiecare dată când utilizează sau când face referire la această situație din Ucraina, se face referire doar în formula aceasta: situația din Ucraina, situația din țara vecină și așa mai departe. Deci este clar că vrea să se mențină această pretinsă neutralitate.
Dar într-adevăr, pretinsul cod galben de alertă teroristă a fost prelungit ultima oară până la mijlocul lunii ianuarie, anul viitor, care are efecte în cel mai evident mod pentru libertatea de circulație, pentru că au fost instituite peste 50 de posturi, bariere artificiale în zona de securitate care, în realitate, nu fac decât să îngrădească libertatea de circulație pentru toți locuitorii acestei regiuni. Fie că vor să părăsească regiunea, fie că vor să intre în regiunea transnistreană.
Iar ca efect au fost observate și cazuri individuale când persoanele care, spre exemplu, domnul Pleșcanov, care a susținut și au fost solidar cu Ucraina sau au condamnat invazia rusă din Ucraina a fost condamnat și a arborat drapelul Ucrainei de la balconul său din Tiraspol.
Sau o altă situație când un tânăr într-un microbuz din localitatea Bender a atras atenția șoferului care avea o panglică bicoloră atârnată la oglindă în forma literei Z. Dânsul ulterior a fost căutat de către miliția locală, a fost chiar încarcerat pentru câteva zile, iar ulterior dânsul a fost informat că în privința lui a fost pornită chiar o cauză penală pentru promovarea fascismului sau ceva de genul acesta.
Deci situații de acest gen, cu acest caracter au fost observate în mod periodic. Dar, din anumite surse, motive nu putem să cunoaștem situația reală sau ce se întâmplă cu foarte multe persoane.
Mai ales din cauza ultimelor modificări legislative ale legislației locale din regiunea transnistreană. Noi o numim Legea Gurețki pentru că a fost inițiată de către pretinsul procuror general al regiunii transnistrene. Dânsul a propus, iar ulterior a fost adoptată și introdusă în Codul penal local că fiecare persoană care va adresa plângeri, cereri, petiții la organele de drept străine, evident, aici se face referire și la autoritățile Republicii Moldova, vor fi pedepsite penal. Iar ținând cont că aceste prevederi au intrat în vigoare în 2022, apropo, în 2023, această lege, aceste prevederi normative locale au fost perfecționate. Respectiv, astăzi ele sunt funcționale pentru că până acum erau probleme, să spunem așa, tehnice.
Acum, evident că persoanele aveau deja o frică de a adresa cereri, plângeri, de a sesiza organele de drept ale Republicii Moldova sau străine, sau internaționale, cum este Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aveau această frică. Iar noi, inclusiv alte autorități, au observat această reticență din partea persoanelor de a sesiza cu privire la anumite abuzuri comise în regiunea transnistreană. Iar această lege, din păcate, este cel mai mare pericol real pentru încercările, tentativele de a promova și a proteja drepturile omului în regiunea transnistreană. Regiune pe care nu o controlăm, este adevărat, dar autoritățile de la Chișinău au obligația de a interveni de fiecare dată, chiar de a avea o viziune, o strategie cum poate într-o măsură mai eficientă, promptă să rezolve aceste probleme și - de ce nu - să reintegreze teritoriul din regiunea transnistreană în interiorul țării.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumim tare mult pentru această intervenție.
