Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: Sperăm că la Bruxelles se vor găsi forțe pentru a se depăși lupta a 26 de state contra unu
Sperăm că la Bruxelles se vor găsi forțe interne suficiente pentru a se depăși acest potențial veto al Ungariei, unde este o luptă a 26 de state europene contra unu. Expertul în relații internaționale, Andrei Curăraru, susține că, dacă se va găsi consens la Summitul din 14 și 15 decembrie, Republica Moldova poate fi favorizată de această deschidere față de Ucraina. Astfel, Consiliul European ar oferi undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu țara noastră.
Opinia a fost exprimată în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1, iar mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Domnule Curăraru, bună seara. Așadar, ce se întâmplă totuși în Statele Unite? Ce rol îl are, de fapt, contraofensiva ucraineană? Pentru că există opinii diferite. A eșuat, nu a eșuat, erau așteptările poate prea mari?
Andrei Curăraru: Cred că este clar că contraofensiva nu a realizat acele obiective care au fost puse inițial. Dar a vorbi despre eșec sau despre câștig eu cred că este prematur pentru că continuă lupte atât de poziții, cât și destul de active în Avdiivka (oraș în regiunea Donețk, Ucraina - n.r.), și în alte puncte fierbinți. Și vom vedea cred că rezultatele reale spre primăvară. Este un război atipic în sensul acesta fiindcă continuă chiar și iarna aceste acțiuni care nu au fost întâlnite anterior.
Am văzut articolul domnului Valeri Zalujnîi (general ucrainean, comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei - n.r.), care spunea că așteptările inclusiv ale NATO și standardele NATO nu au putut fi aplicate din cauza lipsei de aviație. Și acest fapt a fost comunicat destul de clar partenerilor, dar în același timp înțelegem că așteptările, inclusiv ale populației Ucrainei, nu au fost realizate pe măsură. Iar asta creează și un pic de oboseală, despre care vorbeați și Dumneavoastră în legătură cu blocajul unor fonduri și așa mai departe.
Radu Osipov: Pentru că anume republicanii sunt cei care pun întrebarea în felul următor: dacă 111 miliarde (USD) nu au ajutat până acum sau nu au dat rezultatele scontate, ce ar schimba 60 de miliarde de dolari?
Andrei Curăraru: Eu cred că aici este o întrebare legată și de procesele electorale din SUA. Republicanii fiind în opoziție, utilizează orice modalitate de a pune presiune pe președintele democrat, iar posibilitatea de disbursare a acestor 60 de miliarde este legată inclusiv de susținerea directă a bugetului ucrainean. Războiul este o afacere foarte costisitoare, iar menținerea aparatului de stat, menținerea aparatului militar al Ucrainei contează. Și aceste cheltuieli doar vor crește în continuare, atâta timp cât nu se ajunge la un efect scontat necesar.
În acest sens, este clar că noi asistăm acum la un punct de scădere a susținerii Ucrainei și un punct minimal în ceea ce privește susținerea în general a poziției pro ucrainene. Mulți vorbesc despre necesitatea de negocieri. Dar în același timp, astfel de negocieri trebuie pornite atunci când Putin nu este pe un picior de câștig, iar pentru el, inclusiv din cauza motivelor de politică internă, acum este foarte important să fie pe picior de câștig. Tocmai s-a lansat în campania electorală. Sunt multe voci care spun că atacurile pe care le provoacă rușii acum sunt foarte ineficiente și motivate nu militar, ci politic pentru a arăta că, într-adevăr, Federația Rusă mai câștigă câte ceva.
Radu Osipov: Am văzut că a fost rugat să candideze Vladimir Putin pentru următorul mandat. Are nevoie acum de un răgaz și dacă putem vorbi de o coincidență, pentru că avem un val de alegeri și în Statele Unite și în Europa, inclusiv tot establishmentul european de la Bruxelles trebuie să primească un nou mandat și să treacă printr-o etapă de reformare.
Andrei Curăraru: Aici, se bat cap în cap interesele, inclusiv ale Republicii Moldova, în legătură cu faptul că Federația Rusă își pune tot accentul în campanie pe război. Am văzut că acest Joga, lider al unei organizații teroriste în principiu pe care a condus-o și „Motorola” anterior, l-a rugat pe domnul Putin să se lanseze în campanie. Era foarte așteptată această mișcare.
Până la urmă, Bruxelles-ul, Statele Unite, Washingtonul depind de cicluri electorale democratice reale și domnul Putin, nu atât de mult. Adică pentru el este mai mult o formalitate, un ritual mai mult decât un proces electoral real. Vedem că, practic, nimeni din contracandidați nu va fi înregistrat. Se vorbea la un moment dat despre Iavlinski (Grigori Iavlinski, critic moderat al Kremlinului, adversarul lui Putin - n.r.) ca despre un candidat de opoziție, dar și acela se pare că nu vrea din poziții proprii să candideze.
Pentru Ucraina este important ca înainte de alegerile în Parlamentul European să se inițieze negocieri. La fel și pentru noi, pentru că vedem o mișcare spre dreapta în întreaga Europă. Inclusiv în Olanda am văzut astfel de mișcări. Urmează alegeri cruciale în Belgia și Franța, în care iarăși tendințele populiste, tendințele de dreapta sunt foarte active. Aici trebuie să înțelegem că fereastra de oportunități nu este atât de largă și se poate închide după aceste alegeri.
Radu Osipov: Cel puțin la nivel declarativ, observăm că Occidentul sprijină planul pentru pace al lui Zelenski. Există totuși, probabilitatea ca aceste negocieri cvasi secrete să nu meargă în această direcție?
Andrei Curăraru: Problema, după mine, este ce înseamnă victorie și ce înseamnă pace în viziunea diferitor actori. Pentru Zelenski, retorica de a reveni la frontierele consfințite prin Constituția ucraineană este un obiectiv suprem care este foarte puțin realizabil pe moment.
În același timp, partenerii euroatlantici în special, mai puțin cei europeni, insistă pe o negociere mai largă, cu inclusiv posibilitatea de cedare a anumitor teritorii sau nu cedarea, dar, de exemplu, stabilizarea frontului și așa mai departe.
Au fost voci în interiorul NATO care vorbeau nu despre cedare, dar despre pauza de conflict în schimbul calității de membru al NATO. Cred că sunt diferite scenarii care se execută acum.
Negocierile continuă, indiferent ce ar spune politicienii. Întotdeauna există negocieri pe canale ascunse. Se caută o soluție care să permită stabilizarea regiunii, pentru că vedem că inclusiv în America Latină avem un nou focar de conflict. Și această generalizare a conflictului este legată de Ucraina, atât conflictul din Israel, cât și Ucraina sunt verigi ale aceluiași lanț de destabilizare. Și acest lanț trebuie oprit, fiindcă nu poate duce la ceva bun. În sensul acesta înțelegem parțial acei politicieni care vorbesc despre negocieri, dar nu negocieri cu orice preț.
Radu Osipov: Războiul a pus în prim-plan și regiunea transnistreană. Cel puțin la Chișinău exista speranța și optimismul că eventuale negocieri privind Ucraina vor soluționa și această problemă. Care sunt acum așteptările în noul context, ținând cont că președintele ucrainean încearcă, iată, această deblocare a banilor în Congres? Poate rezista Ucraina fără sprijinul Occidentului, poate rezista Republica Moldova? Și cât de plauzibilă este această opinie că putem să reintegrăm regiunea transnistreană datorită negocierilor internaționale lansate de acest război?
Andrei Curăraru: Nu cred că un pesimism excesiv este necesar. Este clar că Ucraina acum este într-un impas de finanțare, dar în același timp vedem că, cu toată anvergura pe care o are Federația Rusă, nu poate să înainteze pe multe elemente cheie și inclusiv promisiuni de tipul Harkiv și alte localități pe care voiau ei să le retrocedeze, nu s-au realizat.
Eu cred că aceste procese, un pic blocate inclusiv de domnul Orban, vor fi relansate. Și Ucraina spre primăvară va avea un nou suflu. Înțelegem că va trebui să se regândească inclusiv strategia, să nu fie duse lupte active pe mai multe puncte, dar concentrarea acestora ar fi rezultat mai mult. Vedem și o posibilitate mai mare de utilizare a dronelor din partea Ucrainei, dar și a măsurilor ofensive pe cale maritimă. Până la urmă, trebuie să înțelegem că mișcări mari pe front nu vom vedea până la sfârșitul primăverii.
Iar cât privește regiunea transnistreană, ea acum nu este în prioritatea Federației Ruse. Și aceasta se vede pe mai multe căi, iar elitele de acolo sunt foarte atente să nu fie cumva văzute ca o forță care ar putea să amenințe securitatea Ucrainei, care are un potențial militar net superior față de ceea ce Ucraina poate să ofere.
Respectiv, trebuie să fim pragmatici în legătură cu aceasta. Republica Moldova întotdeauna va milita pentru o soluție pașnică și acest principiu va ghida mai departe rezolvarea acestui conflict.
Radu Osipov: Vreau să mai punem accentul pe două chestiuni. Mai întâi despre războiul care se duce iarna. Pentru că am văzut anul trecut și Republica Moldova a avut deficit de curent electric, din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii electroenergetice ucrainene. Există în acest an un asemenea risc pentru că Rusia a inițiat noi atacuri cu drone asupra orașelor din Ucraina?
Andrei Curăraru: Se observă că Rusia creează o rezervă de drone și de rachete pe care le va utiliza ofensiv într-o escapadă mai sistemică și care poate, inclusiv, să lovească sistemul energetic al Ucrainei. Ceea ce există acum, și nu exista până acum, sunt mai multe sisteme de redundanță, interconectare suplimentară, în cazul în care unele centrale nu mai funcționează să fie reconectate cu altele.
Riscul pentru Republica Moldova există, dar este cu mult mai mic decât cel care a fost până acum. Și Republica Moldova a mai întreprins măsuri prin creșterea unor rezerve, prin garantarea unor stocuri inclusiv pentru încălzirea Chișinăului și alte aspecte care au fost rezolvate.
Ceea ce trebuie să înțelegem este că Federația Rusă nu joacă potrivit regulilor unui război și astfel de atacuri sunt ilegale și încalcă principiile dreptului războiului, dreptului umanitar și astfel de atacuri pot să urmeze, dar vor cauza inclusiv o mai mare susținere a Ucrainei. Și poate că și acest element acum îi oprește pe ruși să folosească mai activ astfel de atacuri.
Radu Osipov: Și a doua chestiune. Despre percepția populației privind războiul, pentru că foarte mult, într-adevăr, contează moralul din societate. Cum credeți, care ar putea fi impactul în cazul amânării negocierilor, pentru că am discutat până acum de vetoul Ungariei pentru Ucraina?
Andrei Curăraru: Da, eu cred că problema cu vetoul Ungariei este una, în primul rând, financiară. Și asta trebuie să discutăm mai pe larg. Inclusiv faptul că domnul Orban vrea să-și deblocheze 22 de miliarde de euro din partea UE și acesta este un element cheie de ce dumnealui face jocul ăsta. 10 miliarde trebuie să fie deblocate chiar săptămâna asta.
Și în acest sens aș spune că este un mesaj pozitiv pentru Republica Moldova că se sincronizează cele două decizii. Deși Comisia Europeană nu îi va spune că e ok ceea ce face în justiție, să continue corupția și așa mai departe. Cred că mesajul va fi, uite, începem deblocarea dacă votezi. Republica Moldova poate fi favorizată de această deschidere față de Ucraina și așa mai departe. Și ulterior, mai sunt încă 12 miliarde blocate din fondurile de coeziune și circa 10 miliarde blocate legate de ceea ce se numește Fondurile de recuperare Post-Covid.
În acest sens, percepția populației este destul de pesimistă și sceptică. În Ucraina oboseala față de război crește și acest fapt va fi inevitabil un factor în război și în legitimitatea deciziilor lui Zelenski. Zelenski trebuie să se redefinească ca un lider care poate să aducă țara la un bun sfârșit, inclusiv prin integrare europeană.
Sperăm că Bruxelles-ul va găsi suficiente forțe interne de a depăși acest potențial veto al Ungariei. Și, cum spunea un diplomat de la Bruxelles, este o luptă 26 contra unu în cadrul acestui conflict. Adică 26 de state europene luptă împotriva lui Orban, spus direct.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Andrei Curăraru: Și eu vă mulțumesc.
