Interviu ÎN CONTEXT// Mihail Sirkeli: În multe cazuri, competențele autonomiei găgăuze sunt interpretate de Adunarea Populară în favoarea separatismului
Adunarea Populară de la Comrat a întrerupt dialogul instituționalizat cu Parlamentul Republicii Moldova. Aleșii regionali afirmă că grupul comun de lucru ar fi inutil. Jurnalistul Mihail Sirkeli susține că Chișinăul ar trebui să găsească soluții pentru a integra UTA Găgăuzia în sistemul politic național deoarece autoritățile regionale vor doar privilegii fără obligații, iar grupul Șor și-a instalat puterea la Comrat.
Guvernul și administrația prezidențială nu au acceptat-o pe bașcana Evghenia Guțul în Cabinetul de miniștri, motivând prin faptul că aceasta reprezintă interesele unui grup infracțional, iar dialogul va continua cu exponenți integri din regiune.
Jurnalistul portalului regional, „Nokta”, Mihail Sirkeli, a fost intervievat în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, iar textul dialogului îl vedeți mai jos.
Radu Osipov: Cât de mult a influențat decizia de astăzi acea retragere a privilegiilor de TVA pe care le avea Autonomia Găgăuză sau totuși sunt și alte cauze?
Mihail Sirkeli: Nu știu în ce măsură sau cât de mult a influențat această decizie de astăzi acea decizie a Parlamentului privind TVA, dar presupun că a influențat, în același timp, nu e doar asta. Trebuie să înțelegem contextul și să analizăm complexitatea lui.
Deci dacă ne gândim complex sau luăm în calcul și contextul acelei decizii, vedem că Chișinăul ignoră autoritățile regionale și are motive pentru asta. Autoritățile din UTA Găgăuzia, mai ales Adunarea Populară, nu ia măsurile necesare pentru a curăța Găgăuzia de Ilan Șor și gașca lui. Astfel, Chișinăul nu vrea să ia niște decizii administrative foarte bruște sau să intervină foarte brusc. Dar cheamă la bun-simț. Și acest bun-simț, din păcate, nu se demonstrează și din UTA Găgăuzia. Și de aceea a fost poate această decizie a Parlamentului de a transfera obligația de restituire a TVA-ului la nivel regional.
Practic, asta nu înseamnă că UTA Găgăuzia a fost cumva privată juridic de privilegii. Nu, Găgăuzia are privilegii și acum a primit obligații față de agenții economici. E și normal. Dacă te uiți la alte autonomii, ele primesc și privilegii, dar au și obligații. Dar în Găgăuzia s-au obișnuit că primesc doar privilegii și nu iau nicio obligație. Iată, aici eu cred că trebuie să căutăm motivele. Și noi mai avem procesul de dezintegrare care se întâmplă în Găgăuzia, se iau anumite măsuri sau cel puțin se încearcă.
Încă o dată repet, autoritățile regionale sunt corupte și Adunarea Populară, din păcate, nu demonstrează o altă atitudine. Ea a avut posibilitate să facă acest lucru și să nu-i permită lui Ilan Șor să pună roade aici și să consolideze puterea aici, în Găgăuzia. Ba mai mult, Adunarea Populară i-a ajutat lui Ilan Șor să consolideze puterea în Găgăuzia.
Radu Osipov: Domnule Sirkeli, adică, până la urmă, grupul Șor a reușit să se instaleze de-a binelea în Autonomia Găgăuză?
Mihail Sirkeli: Da și chiar aici este problema. Și în Adunarea Populară, care astăzi a luat această decizie, ei nu recunosc acest lucru. Și ei nu recunosc că poartă vina pentru faptul că Ilan Șor a consolidat puterea în Găgăuzia. Adunarea a avut, cel puțin, o tentativă, o șansă să scape Găgăuzia de Ilan Șor, dar nu a utilizat această posibilitate. Ba mai mult, cum am mai spus, a consolidat puterea lui Șor. Iată, vedem și consecințele. Dar ei pun vina pe Chișinău și nicidecum nu pun vina pe ei înșiși.
Radu Osipov: În această situație în care nici Adunarea Populară nu vrea să aibă un dialog instituționalizat, și ne dăm seama că nu poate fi vorba de o asemenea comunicare între Guvern, administrația prezidențială și bașcana găgăuză, totuși, cum poate avea loc această comunicare dincolo, iată, de platformele instituționale?
Mihail Sirkeli: Părerea mea personală este că Chișinăul trebuie să consolideze puterea în UTA Găgăuzia. Din păcate, Chișinăul, până acum, în cei 30 de ani, nu a făcut acest lucru. Au fost niște încercări.
Iată, astăzi a fost luată încă o decizie. Decizia, de exemplu, de a reformata activitatea Comisiei Electorale Centrale din UTA Găgăuzia. Până acum, Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia lucrează în format permanent, adică este un organ permanent. Și prin decizia Parlamentului, când s-a adoptat noul Cod electoral, Comisia Centrală din Găgăuzia a fost inclusă în sistemul organelor electorale ale Republicii Moldova. Și se numește acolo Consiliul Electoral din UTA Găgăuzia. Și așa a fost făcut un prim pas - și un pas foarte important - ca sistemul electoral din UTA să fie integrat în sistemul electoral al Republicii Moldova.
Radu Osipov: Dar până la urmă are capacitatea Chișinăul să convingă autoritățile regionale să aleagă, pentru că se pare că Găgăuzia nu a reușit să aleagă cu cine și unde vrea să fie? De fiecare dată când se pune în discuție aplicarea unor obligații sau a unor standarde europene privind autonomia comunităților locale și etnice, apare, iată, această învinuire privind încercările de a limita, totuși, autonomia. Are Chișinăul capacitatea să-i convingă pe cei de la Comrat? Și nu mă refer doar la autorități, dar chiar și la populație?
Mihail Sirkeli: Eu nu știu dacă Chișinăul are sau nu capacitate. Această întrebare cred că trebuie pusă Chișinăului, dar eu aș vrea ca Chișinăul să găsească această capacitate și să convingă și să găsească argumente că dialogul nu doar trebuie continuat, dar și că Găgăuzia trebuie integrată mai mult în Republica Moldova - în sistemul politic, în sistemul social și în sistemul administrativ.
Radu Osipov: Au fost unele voci care au vorbit de la tribuna parlamentară despre limitarea autonomiei găgăuze. Credeți că sunt plauzibile aceste opinii sau au fost doar niște reacții de moment la unele evenimente care au avut loc în regiune? Mă refer chiar și la deputatul Oazu Nantoi, care a vorbit chiar în direct la Moldova 1 despre delimitarea clară a atribuțiilor, credeți că sunt niște idei sistemice sau au fost totuși niște reacții de moment la evenimentele politice de la Comrat?
Mihail Sirkeli: Păi, aici trebuie să facem clarificarea: nu limitarea, dar delimitarea. Adică, competențele nu sunt delimitate și nu este clar unde se încep competențele UTA Găgăuzia și unde se termină ele în anumite domenii. Aici sunt de acord cu domnul Oazu Nantoi că acele competențe trebuie delimitate. Și acele lucruri nu au fost făcute până acum și trebuie să ținem cont că Parlamentul poate să le facă prin modificarea Legii 344 privind statutul special juridic al UTA Găgăuzia. Dar, după cum vedem, Parlamentul nu recurge la această măsură, pentru că este totuși o chestiune foarte sensibilă. Dar, din punctul meu de vedere, ar trebui să se înceapă acest dialog și să se găsească o soluție în acest context.
Pentru că, acum, după lege, Găgăuzia poate să ia orice decizie, chiar și în domeniul politicii externe. Și acest lucru nu este foarte bun, pentru că totuși vorbim despre o autonomie teritorială, nu despre un stat suveran și independent. Găgăuzia nu este un stat suveran și independent, Găgăuzia este autonomie teritorială, parte componentă a Republicii Moldova.
Dar competențele Găgăuziei nu sunt clar delimitate și acest lucru dă spațiu pentru interpretare. Și în mai multe cazuri deputații din Adunarea Populară nu le interpretează în favoarea spiritului autonomismului, dar mai mult în favoarea separatismului, din păcate.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru aceste explicații despre atmosfera de la Comrat.
