Consiliul European se reunește la Bruxelles: Decizia privind inițierea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, pe ordinea de zi
Consiliul European urmează să decidă dacă va acorda undă verde Republicii Moldova și Ucrainei pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cele două țări au depus cererea de aderare la UE în 2022, obținând și statutul de țără candidată la aderare. Consiliul European urmează să ia această decizie în cadrul chestiunii cu privire la extinderea UE, inclusă pe ordinea de zi a summitului ce se va desfășura astăzi la Bruxelles.
Miercuri, 13 decembrie, Parlamentul European a cerut Consiliului European să decidă în cadrul reuniunii din 14 - 15 decembrie, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate: 468 de deputați au votat pentru, 99 au fost împotrivă și 58 de parlamentari s-au abținut.
„Noi, Parlamentul European, am fost prima instituție europeană care a cerut începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina până la finalul anului. Am cerut acest lucru într-o rezoluție inițiată de mine și votată în luna octombrie de plenul Parlamentului, iar acum reconfirmăm această solicitare în rezoluția de astăzi. Considerăm că cele două țări sunt pregătite de începerea negocierilor de aderare, lucru confirmat de Raportul Comisiei Europene din luna noiembrie care a avizat începerea negocierilor”, a menționat europarlamentarul român Siegfred Mureșan.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că țara sa se va opune lansării negocierilor de aderare cu Ucraina. În același timp, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că este împotriva unei „proceduri accelerate” de extindere a Uniunii Europene, proces din care fac parte Ucraina și Republica Moldova.
Recent, Mureșan declarase că nu există o opoziție în raport cu Republica Moldova și că Ungaria ar urmă până la urmă să se alăture deciziei de a sprijini Ucraina în acest proces.
Pe 8 noiembrie, în Raportul cu privire la extinderea Uniunii Europene, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina, menționând că autoritățile de la Chișinău au înregistrat rezultate notabile în promovarea reformelor și îndeplinirea angajamentelor asumate la obținerea statutului de țară candidată la aderare la UE. Tot atunci Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de țară candidată la aderare pentru Georgia.
Maia Sandu: Orice s-ar întâmpla, Republica Moldova este deja ancorată ferm pe calea europeană
Orice decizie va fi luată la reuniunea din 14-15 decembrie a Consiliului European, Republica Moldova este deja ancorată ferm pe calea europeană. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu la Vocea Basarabiei în ajunul reuniunii de la Bruxelles. Șefa statului a punctat că din cele trei instituții ale Uniunii Europene două deja au spus „Da!” pentru Republica Moldova - Parlamentul Uniunii Europene și este Comisia Europeană, iar următoarea decizie va fi la Consiliu.
„Orice s-ar întâmpla, Republica Moldova este deja ancorată ferm pe calea europeană. Acum un an și jumătate, toate statele membre ale Uniunii Europene au deschis poarta pentru Republica Moldova și au spus clar că Republica Moldova poate deveni stat membru al Uniunii Europene. Inițierea negocierilor este un pas tehnic și bineînțeles că ne dorim ca acest pas tehnic să fie făcut mai devreme decât mai târziu. Dar, indiferent dacă se va întâmpla în această săptămână decizia sau dacă se va întâmpla peste o lună sau două, asta nu schimbă cu nimic traiectoria noastră. Și aderarea la UE înseamnă, în primul rând, transformarea statului nostru într-un stat de tipul statelor Uniunii Europene și pe calea acestor transformări nu ne oprim, indiferent de faptul dacă decizia va fi vineri sau dacă decizia va fi luni. Știm ce avem de făcut, trebuie să avem instituții care corespund standardelor instituțiilor europene, trebuie să avem un mod de a guverna țara la toate nivelurile similar modului de guvernare în statele europene, trebuie să muncim în continuare ca să aducem standardele de viață ale cetățenilor la nivelul standardelor de viață din țările Uniunii Europene, cu ajutorul Uniunii Europene. Deci, da, e un pas important, dar nu schimbă nimic pe calea noastră dacă această decizie va fi luată joi, vineri sau peste o lună sau două”, a spus Maia Sandu.
Igor Grosu: „Sperăm că decizia va fi pozitivă”
Autoritățile de la Chișinău speră că decizia Consiliului Europei privind inițierea negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană va fi pozitivă, a declarat șeful Legislativului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova. Președintele Parlamentului a precizat Republica Moldova a îndeplinit aproape toate condițiile prealabile și au rămas 6% din acțiuni de făcut, iar acestea se referă la reforma justiției, deoligarhizarea și combaterea corupției.
„Evident că suntem optimiști în cazul nostru și în cazul Ucrainei, împreună am mers în această cale, am primit statutul de țară candidată. Am avut doi ani de muncă intensă, aprecierile care au venit cel puțin în raport cu Republica Moldova, evaluările Comisiei Europene sunt bune. Comisia spune că noi le-am îndeplinit. Noi știm ce avem de făcut, acum urmează decizia politică. Urmează decizia politică a celor 27 de state, au loc discuții intense, chiar și în aceste clipe în cancelariile statelor occidentale, președintele Maia Sandu este în contact permanent cu președinții de state, cu omologii, discut și eu cu omologii mei. Toată lumea este pusă la treabă, încercăm să răspundem la toate întrebările. Știm de acea discuție în centrul căreia se află Ungaria, se discută și la nivelul statelor membre al Uniunii Europene. Noi foarte mult sperăm că decizia va fi pozitivă și efortul pe care l-a depus și îl depune Ucraina prin a ne apăra pe noi toți va fi apreciat și pus în valoare. Țările membre vor transmite un semnal puternic politic, că da negocierile pot fi deschise. Deja fiecare stat își va seta viteza cu care se va mișca în aceste negocieri”, a spus șeful Legislativului.
Republica Moldova a îndeplinit 94% din recomandările pe care le-a primit odată cu obținerea statului de țară candidată la aderare. Cele 6% restanțe se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și deoligarhizarea.
Republica Moldova și Uniunea Europeană, relații de cooperare
Republica Moldova a stabilit primele relații cu Uniunea Europeană în anul 1998 prin implementarea Acordului de Parteneriat și Cooperare convenit cu patru ani mai devreme.
În prezent, relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere, intrat în vigoare în anul 2014. Acesta pune bazele unei asocieri politice și integrări economice mai puternice între blocul comunitar și țara noastră.
Tot în 2014, cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a călători fără vize în spațiul comunitar. După 2014 relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au trenat, Uniunea Europeană invocând în mai multe rânduri încălcarea normelor democratice în țara noastră.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, în același timp cu Ucraina și Georgia. Decizia a fost luată ad hoc, în contextul invaziei ruse în țara vecină. Președinta țării Maia Sandu a menționat atunci că este un prim pas spre atingerea obiectivului fundamental, cel de integrare europeană.
Din agenda Reuniunii Consiliului European
Consiliul European se reunește în zilele de 14 și 15 decembrie 2023, la Bruxelles, discutându-se, între altele, despre: răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, solidaritatea UE cu Ucraina, politica de extindere a UE, bugetul pe termen lung al UE, cooperarea UE în materie de securitate și apărare, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/, citat de Agerpres.
Potrivit unei relatări Reuters, într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Spania, Irlanda, Belgia și Malta și-au exprimat dorința ca summitul UE să dezbată situația din Gaza și să solicite în comun o încetare de durată a focului în regiune, care să pună capăt conflictului.
Un alt subiect pe ordinea de zi a Consiliului European este solidaritatea UE cu Ucraina. În acest sens, de la începutul războiului, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei și poporului ucrainean un sprijin de peste 77 de miliarde de euro: 38,3 miliarde euro sub formă de asistență economică, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiații din interiorul UE, 21,16 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 670 de milioane euro asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, se mai arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
Referitor la politica de extindere, cele mai recente concluzii ale Consiliului privind extinderea au fost aprobate la 13 decembrie 2022. În concordanță cu cadrul general al criteriilor de la Copenhaga, Consiliul a subliniat, în context, necesitatea unei condiționalități echitabile și riguroase și a principiului meritelor proprii. Actualele țări candidate sunt: Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina, Georgia a depus, la rândul ei, o cerere de aderare la UE.
Liderii Uniunii vor lua în discuție și bugetul pe termen lung al Uniunii. De la adoptarea, în 2020, a bugetului său pe termen lung pentru perioada 2021-2027 (Cadrul financiar multianual - CFM), UE s-a confruntat cu provocări neașteptate, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, accelerarea ratei inflației și a ratei dobânzilor. Acestea au exercitat presiune asupra bugetului UE.
Cu privire la cooperarea UE în materie de securitate și apărare, cea mai recentă evoluție a Uniunii este adoptarea, de către Consiliu, la 11 decembrie 2023, a deciziei de lansare a inițiativei UE de securitate și apărare în sprijinul Țărilor din Africa de Vest din Golful Guineei, pentru o durată inițială de doi ani. De asemenea, a aprobat planurile de operare și de misiune pentru pilonii civili și, respectiv, militari ai inițiativei. Inițiativa face parte din abordarea integrată a UE față de regiune și va contribui la sprijinirea Coastei de Fildeș, Ghana, Togo și Benin în abordarea provocărilor legate de instabilitate și insecuritate în zonă.
Anterioara reuniune a Consiliului European a avut loc în zilele de 25 și 26 octombrie 2023, când liderii UE au discutat despre situația în curs din Orientul Mijlociu, continuarea sprijinului pentru Ucraina și revizuirea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, au discutat despre creșterea economică în UE, despre migrație și despre relații externe.
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituție.
Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituției sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
