Interviu ÎN CONTEXT// Eugen Tomac: Ungaria reprezintă vocea Rusiei și lucrează împotriva intereselor UE
Ungaria reprezintă vocea Rusiei într-o situație de criză, a declarat europarlamentarul român, Eugen Tomac, pentru Moldova 1. Oficialul susține că atunci când îl auzim pe Viktor Orban vorbind despre războiul din Ucraina sau extinderea Uniunii Europene, de fapt prin vocea lui vorbește Vladimir Putin și din acest motiv nu mai are niciun pic de credibilitate. Tomac consideră regretabil faptul că liderul unui guvern european și-a asumat acest rol nefast, de a lucra deschis împotriva intereselor Uniunii Europene, într-un moment de criză ce pune în pericol însăși securitatea europeană.
Eurodeputatul Eugen Tomac a oferit un interviu în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: L-am ascultat pe premierul maghiar, Victor Orban, care și-a păstrat scepticismul față de Ucraina. Trei din șapte condiții, așadar, nu au fost îndeplinite și spune el că nu are ce discuta. Va reveni la această problemă după realizarea pașilor stabiliți de Comisia Europeană. Ce așteptări aveți Dumneavoastră?
Eugen Tomac: Acum pe acest subiect lucrurile sunt destul de clare. Când îl auziți vorbind pe Victor Orban despre teme precum drepturile omului, despre subiecte precum extinderea Uniunii Europene sau războiul din Ucraina, trebuie să știți că prin vocea lui vorbește, de fapt, Kremlinul. Nu mai reprezintă niciun pic de credibilitate ceea ce spune Viktor Orban. Ceea ce este regretabil este că un lider de guvern european și-a asumat acest rol nefast de a lucra deschis împotriva intereselor Uniunii Europene. Nu există niciun argument rațional pentru care un om politic să aibă un asemenea comportament, într-un moment de criză ce pune în pericol însăși securitatea europeană.
Deci, din punctul meu de vedere, Viktor Orban este o cauză pierdută pentru proiectul european. Și evident că, în momentul de față, orice concesie față de acest lider autoritar al unei țări din Estul Europei, care încearcă să blocheze evoluția Uniunii Europene și să le dea un mesaj de speranță celor aproape 50 de milioane de europeni, care așteaptă un răspuns pozitiv din partea Consiliului European. Aici mă refer la cetățenii ucraineni și, evident, cei din Republica Moldova.
Mi se pare că lucrurile au luat o turnură absolut inacceptabilă și este clar că liderul unui guvern european și-a asumat acest rol fără perdea, fără mesaje subliminale, fără blocaje inventate. Ci pur și simplu, atunci când îl auzi vorbind pe Victor Orban despre criza din Ucraina, despre relația cu Rusia și, evident, proiectul de extindere europeană, de fapt, auzi o voce autorizată a Kremlinului. Pentru că altfel nu îmi pot explica cu cât cinism poți veni și încerca să înfrunți toate statele europene, spunând ceva ce nimeni nu crede. Ci pur și simplu cu toții privesc exact în această cheie pe care v-am prezentat eu realitatea europeană, prin prin prisma acestei poziții pe care și-a asumat-o în mod inacceptabil.
Radu Osipov: Anul viitor în a doua jumătate de an, de fapt, Ungaria ar trebui să preia președinția Consiliului European prin rotație. Parlamentul European a sugerat că ar fi un pericol pentru Uniunea Europeană ca Budapesta să facă agenda de priorități. Există posibilități ca să fie cumva sărită Ungaria din această listă pentru președinția UE?
Eugen Tomac: Partea bună și cu asta vreau să încep este că nu poate doar o singură țară să blocheze proiectul european. Ea poate bloca procedural doar anumite etape. Dar ceea ce trebuie să știe, de exemplu, cetățenii Republicii Moldova e că procesul de integrare odată pornit nu mai poate fi oprit de nimeni, chiar dacă anumite etape pot fi amânate din rațiuni de procedură. Uniunea Europeană și-a dezvoltat destul de puternic instrumentele prin care să poată depăși crizele prin care trece și această criză invită Uniunea Europeană să caute noi soluții pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple ceea ce vedem în aceste zile.
Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, Ungaria nu poate de una singură să decidă peste capul Comisiei Europene sau al statelor membre ce e bine să se promoveze în Uniunea Europeană sau nu. Toate subiectele care sunt pe ordinea de zi în cadrul Consiliul Uniunii Europene, acolo unde Ungaria va deține președinția, sunt teme agreate în triloc, adică între statul care își încheie acum și statul care va prelua. Deci, din acest punct de vedere sigur că nu este o surpriză pentru nimeni. Pentru că în ecuația de față va fi implicată atât Belgia, care preia președinția Uniunii Europene, cât și Polonia care va fi după Ungaria.
Din punctul acesta de vedere nu văd nicio surpriză și sigur că lucrurile trebuie cântărite bine, vor fi analizate și prin prisma riscurilor la care este expusă Uniunea Europeană, prin abordările inflexibile pe care le prezintă și le manifestă în prezent primul-ministru al Ungariei.
Radu Osipov: Domnule Tomac, mai devreme am discutat în platou despre legislația ucraineană privind minoritățile. Kievul a amendat legile respective. Așadar, acum comunitățile minoritare, care vorbesc limbile oficiale din UE, vor avea drepturi lărgite de a folosi limbile materne în viața publică. Cum apreciați Dumneavoastră aceste modificări, mai ales că veniți din comunitatea românească din Ucraina, din Sudul Basarabiei?
Eugen Tomac: Ucraina este forțată de context să-și schimbe întreaga politică pe care a avut-o până acum vis-a-vis de minorități. Înțelege foarte bine cine îi sunt aliații și cine sunt cei care vor să o distrugă. Și evident că toate aceste concesii făcute foarte târziu, dar repet, forțate de un context în care sunt obligați să-și schimbe întreaga abordare, inclusiv în relația cu Republica Moldova.
Cred că faptul că la Chișinău nu mai există o abordare ambiguă în ceea ce privește identitatea etno-lingvistică. Toată lumea știe că vorbim limba română și în Republica Moldova, nu mai e un subiect utilizat politic și instituțional. Și acest factor a cântărit foarte mult, inclusiv în ceea ce privește poziția pe care o are Kievul în momentul de față.
Eu cred că e un pas important. Nu se schimbă totul peste noapte. Ucraina este un stat care trece prin război, un stat care a moștenit întreaga arhitectură instituțională de la Uniunea Sovietică și nu a reușit să și-o reformeze și evident că nu se vor întâmpla lucrurile peste noapte. Însă pași importanți s-au făcut și anume că instituțional de la Kiev s-a dat acest semnal că trebuie respectată minoritate română, care este cea mai mare minoritate după minoritatea rusă.
Și, evident, că și noi avem obligația să veghem la implementarea acestor măsuri pe care le-am solicitat. Ungaria folosește cartea minoritară pentru a-și justifica pozițiile pro-ruse în interiorul Uniunii Europene. Dacă le-ar păsa atât de mult de minoritarii maghiari ar fi alături de Ucraina, tocmai pentru a le face viața mai ușoară minoritarilor maghiari. Nici de cum pentru a o complica. Tocmai de aceea eu cred că orice om de bună credință, care se uită în momentul de față spre conflictul din Est, se gândește și prin această prismă.
Noi avem obligația să ne gândim că în momentul de față există etnici români, care luptă pe frontul de Est, tocmai pentru că sunt cetățeni ai statului vecin și sigur că își fac datoria de cetățeni fiind mobilizați pe front. Și din acest punct de vedere, iată încă un motiv pentru care trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe ucraineni să reziste și să se încheie cât mai rapid acest conflict militar printr-o pace care să garanteze securitatea pe termen mediu și pe termen lung. Pentru că ea este foarte fragilă.
Și cetățenii Republicii Moldova au simțit pe propria piele în urmă cu trei decenii ce înseamnă o Rusie care pune mâna pe armă și începe să declanșeze un conflict militar.
Deci, lucrurile sunt foarte sensibile și trebuie cântărite pas cu pas, astfel încât pe termen mediu și pe termen lung să nu există evoluții imprevizibile și cu riscuri de securitate. De aceea cred că legislația modificată este un pas important, însă trebuie implementată și, evident, minoritatea română, susținută atât de autoritățile de la București, cât și de cele de la Chișinău.
Radu Osipov: Domnule Tomac, vă mulțumesc pentru că ați fost cu noi.
Eugen Tomac: Și eu vă mulțumesc, o zi bună!
