Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Republica Moldova va avea acces la mai multe fonduri europene pentru implementarea reformelor
Politica de extindere a Uniunii Europene s-a accelerat din cauza războiului din Ucraina. A trecut un an și jumătate până Republica Moldova a primit undă verde din partea Consiliului European pentru negocieri, iar acest fapt permite acces la fonduri de preaderare pentru implementarea reformelor în țara noastră. Constatarea a fost făcută pentru Moldova 1 de politologul Laurențiu Pleșca. Acesta susține că pentru a obține fonduri e nevoie de mai multă asistență tehnică, financiară, dar și de specialiști în domeniu.
Laurențiu Pleșca este analist politic, expert în securitatea UE, integrare europeană și Parteneriatul Estic, și a oferit un interviu în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, iar mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: V-ați așteptat la o decizie pozitivă aseară, la Consiliul European?
Laurențiu Pleșca: Într-adevăr, aseară am fost martorii unui eveniment istoric pentru Republica Moldova, unde Ucraina și Moldova au început oficial negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. De fapt, acest lucru este foarte important pentru că Uniunea Europeană a dorit să lase drept moștenire, actualul mandat a dorit să lase drept moștenire ceva istoric pentru Ucraina, cea care luptă în fiecare zi pentru independența sa. Eu m-am așteptat la acest parcurs pentru că Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost convins în ultimul ceas să nu folosească dreptul de veto și pentru a acorda undă verde Ucrainei și Moldovei.
Dar în această chestiune acesta a fost convins datorită la trei lucruri. Primul ar fi că Uniunea Europeană a deblocat acea tranșă de 10 miliarde de euro prin care dă aceste fonduri prin politica de coeziune. Și aceasta a deschis un dialog mai accentuat cu premierul Viktor Orban. De asemenea, Ungaria este cunoscută drept un stat aliat al Georgiei, unul dintre singurele state în momentul de față care este aliat cu Georgia, și cunoaștem că, în octombrie, Viktor Orban a efectuat o vizită la Tbilisi în care s-a întâlnit cu premierul georgian, Irakli Garibașvili. Și faptul că și Georgia a primit statutul de țară candidată chiar acum ne duce la ideea că trioul dintre Ucraina, Moldova și Georgia a revenit, pentru a nu lăsa Georgia să se apropie tot mai mult de Federația Rusă.
Radu Osipov: Domnule Pleșca, ce urmează acum și care sunt pașii nu doar politici, dar și tehnici pe care trebuie să-i facă Republica Moldova și Comisia Europeană?
Laurențiu Pleșca: În primul rând, aș vrea să accentuez faptul că politica de extindere a Uniunii Europene chiar s-a accelerat datorită războiului din Ucraina. Pentru că în anul 2022, în martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare și în iunie a obținut statut de țară candidată. A trecut un an și jumătate până Moldova a deschis și a primit undă verde din partea Consiliului European.
Dar dacă este să luăm alt exemplu, cel mai apropiat fiind exemplul României. Știm că în 1995 România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar în decembrie 1999 avem o distanță de aproape cinci ani, România la Helsinki a primit undă verde din partea Consiliului European pentru a deschide capitolele de negocieri. Deci, pentru Republica Moldova a fost un an și jumătate, iar pentru România, cinci ani. Este clar că războiul din Ucraina a activat politica de extindere. Și în următoarele luni și ani vom avea mai multe fonduri de preaderare pentru Republica Moldova, unde vom obține susținere pentru implementarea reformelor.
În acest moment, de față există cele 35 de grupuri de lucru care să implementeze Acquis-ul comunitar al Uniunii Europene și să implementeze reformele de care are foarte multă nevoie Republica Moldova. Desigur, acesta va fi condiționat de dosarul în justiție, contracararea corupției și pachetul de dezoligarhizare.
Dar suntem încrezători că, în următorii ani, Republica Moldova va primi și o dată țintă în care ar putea adera la Uniunea Europeană. Și de ce nu, ne-am apropia și de dezideratul anunțat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, prin care Republica Moldova ar adera în 2030.
Radu Osipov: Negocierile României au durat aproape opt ani. Cu ce ar putea contribui România și cu ce ar putea ajuta România Republica Moldova?
Laurențiu Pleșca: România deja contribuie la parcursul european al Republicii Moldova. Cunoaștem că președintele Klaus Iohannis și Guvernul actual luptă pentru interesele Republicii Moldova. În forurile europene, avem mai mulți europarlamentari care sunt în totalitate de acord cu integrarea Republicii Moldova.
Avem nevoie de mai multă asistență tehnică, dar și asistență financiară, dar și de specialiști în domeniul fondurilor europene, pentru că, pentru a câștiga cât mai multe fonduri de preaderare, este nevoie și să scriem proiecte. De aceea este nevoie de experți în a scrie proiecte și să antrenăm tot mai mult și societatea civilă din Republica Moldova pentru a contribui considerabil la acest deziderat.
Radu Osipov: Am discutat mai devreme de durata negocierilor. 2030 este intenția Chișinăului. 2030 este intenția Parlamentului European, deși nu există un termen limită pe care să îl stabilească legile europene. Iată, mai rămân șapte ani până la finele acestei decade. Republica Moldova are un conflict înghețat în stânga Nistrului și cu unele zone chiar în dreapta Nistrului. Cum l-ar putea afecta sau nu, iată, negocierile cu Uniunea Europeană.
Laurențiu Pleșca: Desigur că dosarul transnistrean este foarte sensibil pentru decidenții europeni și va fi un accent deosebit pus anume pe rezolvarea conflictului transnistrean. Însă observăm că, în ultima perioadă, oficialii europeni au punctat aceeași opinie pe care o are și actualul Guvern și președinția Republicii Moldova, prin care s-ar obține o integrare în Uniunea Europeană în doi pași. Momentan, acesta este scenariul cel mai previzibil și cel mai predictibil. Însă, în această perioadă, până în anul 2030, Republica Moldova trebuie să-și activeze și să accentueze reforma, să pornească într-un ritm mult mai alert pentru a primi și o foaie de parcurs din partea Comisiei Europene, dar și pentru a începe conferința interguvernamentală dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană chiar la începutul acestui an, dacă este posibil. Dar desigur, pe partea de securitate, Republica Moldova trebuie să-și fortifice apărarea națională și să primească mai mult sprijin din partea partenerilor, cum ar fi Uniunea Europeană sau Statele Unite.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru că ați fost ÎN CONTEXT.
