INTERVIU // Cristina Ciubotaru: Progresele înregistrate în lupta cu corupția se datorează implementării Strategiei Naționale de Integritate
Progresele înregistrate la capitolul lupta cu corupția se datorează rezultatelor implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, dar este și un indicator care s-a îmbunătățit pe fundalul unei politici externe reușite a Republicii Moldova. Astfel a comentat experta anticorupție, Cristina Ciubotaru, datele Indexului Integrității Publice, în care Republica Moldova a urcat câteva poziții și s-a clasat la nivel global pe locul 35.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Mai întâi aș vrea să vă întreb cum să percepem evoluțiile țării noastre incluse în acest studiu? Înseamnă asta cumva că în Republica Moldova este mai puțină corupție?
Cristina Ciubotaru: Eu aș vrea să cred că lucrurile stau așa. Eu cred că acest indicator la care v-ați referit acum e bazat pe percepție mai mult decât pe experiență. Deci, din metodologie înțeleg că e vorba mai mult de felul în care ne percepem sau suntem percepuți. Și aici nu trebuie să uităm că imaginea Republicii Moldova în plan extern oarecum a avut de câștigat în ultima perioadă. Și eu cred că aceasta este explicația primară a acestor evoluții. Cred că suntem percepuți mai bine decât în realitate am avea asemenea progrese. Ori chiar Dumneavoastră, acum, știrile anterioare referitoare la transparență și la problemele pe care le înregistrăm la subiectul respectiv, cam se contrazic cu unul dintre acei indicatori, în baza căruia s-a măsurat indicele de integritate la care ați făcut trimitere.
Lăsând la o parte multe alte lucruri, cum ar fi transparența bugetară ori transparența în achizițiile publice, pentru că noi avem regim de situații excepționale, suntem guvernați în regim de Stare de Urgență deja de câțiva ani. Ceea ce înseamnă că este afectată și transparența achizițiilor publice și mi se pare foarte straniu să evoluăm la capitolul transparența bugetară și a achizițiilor publice. Tocmai când, deja de mai mulți ani, e foarte limitat în realitate accesul la informația despre transparența bugetară.
Zicea și Curtea de Conturi chiar că aproximativ jumătate din tot bugetul pe achizițiile publice al Republicii Moldova este executat în afara licitațiilor, ceea ce, după mine, nu vorbește neapărat despre niște progrese foarte mari. Cred că e mai degrabă un indicator care s-a îmbunătățit pe fundalul unei politici externe reușite a Republicii Moldova în acest sens.
Leanca Lașco-Rață: În acest sens voiam să vă întreb și eu, pentru că evaluările europene menționează că lupta cu corupția este un segment la care țara noastră, totuși, a înregistrat mai puține progrese. Unde este acea linie de mijloc și care este situația de fapt în percepția Dumneavoastră?
Cristina Ciubotaru: Este foarte complicat acum să spunem. Ceea ce remarcăm noi cu siguranță este lipsa dosarelor de mare corupție. S-a menționat de mai multe ori. Deci, noi tot vorbim despre fraudă bancară, dar, dacă vedem, se vorbește tot mai puțin despre frauda bancară și despre dosarul „Laundromat”. Dosare mari, bine, avem câteva dosare, dar altele noi practic nu apar. Avem dosarul fostului președinte al Republicii Moldova, dosarul fostului procuror general, mai sunt procurori și judecători vizați. Dar, în mare parte, asta este tot. Și în general, au fost vizați mai mulți deputați în mare parte pe îmbogățire ilicită și marea majoritate a dosarelor s-a clasat. Dosare noi nu prea vedem să apară.
Și, evident, rezerva pe care o are Uniunea Europeană în rapoartele sale când vine vorba despre combaterea corupției a fost chiar una dintre principalele critici în ultimul raport care ne-a fost adresată. Probabil că, în contextul ăsta, vine și așteptarea exprimată de a avea un comisar Cattani la cârma Procuraturii Generale. Or și asta e o mare problemă. Pentru că la noi toate procuraturile importante din țară sunt administrate în situație de interimat. Poate cu excepția Procuraturii Anticorupție, de la care au existat așteptări la fel foarte mari și nu prea se vede. Deci, Procuratura Anticorupție a fost de fapt destul de criticată în acest raport.
Un alt mare orizont de așteptare se leagă de crearea unei noi instanțe anticorupție, dar întrebarea este cu ce se va ocupa instanța anticorupție dacă nu există dosare care să vină de la procurori pe subiectul anticorupție?
De asta lucrurile stau oarecum. E foarte greu să cântărești corupția, să spui câtă corupție există sau nu există. Nu poți s-o vezi. Corupția poate fi măsurată doar indirect, fiindcă este un fenomen latent, invizibil.
Atât timp cât cel care dă și cel care ia tac și nu spun despre asta, nu are nimeni de unde să știe câtă corupția este. Deci, corupția poate fi măsurată prin percepție, prin experiențe, să întrebi oamenii dacă au dat mită și au admis, luat mită. Asta e sondaj bazat pe percepție. Deci câtă corupție cred că există pe experiență dacă au dat mită sau nu într-o anumită perioadă de timp.
Și statistica oficială a organelor de drept. Statistică oficială a organelor de drept este cam economă în ultima vreme. Nu prea vedem dosare noi. Exact ceea ce spuneam adineaori. Sondajele legate de percepția corupției. Avem acum acel sondaj la care v-ați referit, Sondajul în baza căruia s-a realizat Indicele de Integritate în care se pare că Moldova stă destul de bine.
Deși am avut mai multe nedumeriri atunci când am citit această știre. Sinceră să fiu. Și sondajele bazate pe experiență.
Din câte cunosc eu, lucrurile s-au ameliorat într-adevăr. Vreau să cred că e și un rezultat al implementării pe final a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție din anul 2017, care își încheie implementarea anul acesta și urmează să fie adoptată o nouă strategie. E prima strategie care a pus în prim plan și, anume, aspectul integrității. Și vreau să cred că e și meritul implementării reușite a acestui document de politici.
În rest, eu cred că, în realitate, e foarte mult de făcut la capitolul atât organe de drept, prevenire, cât și digitalizare. Deși suntem lăudați constant pentru guvernare electronică și digitalizare. Ni s-a spus că vom putea înregistra, de exemplu, întreprinderile online. Online poți să depui cererea, nu și înregistrarea întreprinderii. La noi deocamdată nu poți să o faci. Sunt foarte mulți parametri după care să dai o apreciere.
Și să nu uităm că acești indicatori internaționali tot timpul vin să te compare cu alții și este dată o apreciere în comparație cu alții. E situația cu mult mai bună ca în România sau nu? Nu știu, poate că am fost lăudați foarte mult și de asta se percepe ca având performanțe mari? În realitate, când stai în interiorul țării tale, e greu să te compari singur. Deci, să ai o privire din exterior obiectivă.
Leanca Lașco-Rață: Tot același raport spune că șirul instituțiilor anticorupție existente în țara noastră s-a dovedit cumva în trecut destul de inutil și chiar, până la urmă, constituie o sursă de îngrijorare. Spuneați și Dumneavoastră despre acea inițiativă de a crea o nouă instituție cu lupta anticorupție sau chiar de a delimita atribuțiile Procuraturii Anticorupție și ale CNA (Centrul Național Anticorupție). Este aceasta o soluție în situația țării noastre sau care ar fi în acest context?
Cristina Ciubotaru: Poate fi o soluție dacă va fi bine implementată, pentru că dacă avem nevoie de o specializare pentru a instrumenta dosarele de corupție, dacă avem nevoie de o specializare pentru a analiza declarațiile de averi și interese, atunci nu văd de ce ar trebui să se rupă această specializare în instanță de judecată. Pentru că anume faptul că atunci când se transmit dosarele și ANI-ului și ale CNA-ului și ale Procuraturii în instanța de judecată, acolo ele sunt aruncate în sistemul general. În care judecătorul nu are nicio obligație să prioritizeze dosare de corupție în raport cu alte categorii de dosare. Avem și lipsă de judecători, pentru că mai mulți judecători au plecat, mai mulți nu au fost confirmați la plafon. Volumul de lucru crește de fapt în instanțele de judecată. Judecători sunt insuficienți, mulți pleacă. Și asta influențează în mod direct asupra termenelor de examinare, inclusiv termenele pe dosarele de corupție.
De asta o specializare, în principiu, ar reuși să ne asigure cel puțin o examinare cu celeritate. Important este ca la crearea acestei instituții să nu se lase impresia că e un instrument al guvernării împotriva opoziției. Pentru că asta ar putea să compromită această instituție importantă, de altfel. Eu cred că e important.
Cât privește critica la adresa instituțiilor anticorupție care anterior s-au dovedit a fi o sursă de îngrijorare, mie îmi este foarte greu să comentez.
Or același raport spune că au fost progrese la capitolul legislație anticorupție, or toată legislația anticorupție a fost creată practic în proporție de 90%, s-a schimbat în anii 2017 - 2018 cu aportul Centrului Național Anticorupție. Expertiza anticorupție este una dintre cele 9 recomandări și condiționalități care ne-au fost impuse de către UE pentru a deschide negocierile, și anume să se asigure că se urmăresc recomandările Centrului Național Anticorupție, care provin din expertiza anticorupție.
Deci, nu aș fi de acord neapărat că au fost doar o sursă de îngrijorare și au fost inutile. Poate nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor la capitolul dosare penale. Probabil. Dar eu nu știu când a fost acea perioadă în care s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Pentru că, după cum spuneam, și în prezent, există critici foarte mari și așteptări mult mai mari din partea Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție.
Există o sursă de îngrijorare foarte mare că se lucrează foarte mult pe dosarele opoziției și nu prea pe cele care să vizeze funcționari din arcul guvernamental.
Leanca Lașco-Rață: Mulțumesc tare mult pentru această discuție. Sper să revenim cu alte ocazii la aceste subiecte.
