INTERVIU // Grigore Guzun: Relațiile tensionate dintre Serbia și Kosovo ar putea avea impact și în regiunea Balcanilor
Relațiile dintre Serbia și Kosovo constituie o sursă de tensiune, care ar putea avea impact în întreaga regiune a Balcanilor. Disensiuni tacite există și în relațiile cu alte state precum Bosnia și Herțegovina, iar reanimarea conflictului în Kosovo ar putea genera un efect de domino în celelalte state. Deocamdată, sub auspiciile Uniunii Europene se menține un dialog care a venit cu soluții constructive. Opinia aparține expertului în politică externă, Grigore Guzun, și a fost exprimată în cadrul ediției de știri de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, liderul de la Belgrad, președintele sârb, Aleksandar Vucic, a declanșat aceste alegeri parlamentare sub presiunea publică generată de evenimentele tragice din mai, dar și pe fundalul unei crize economice cu care se confruntă țara sa. Vreau să vă întreb mai întâi schimbă ceva acest scrutin în momentul în care Partidul Progresist al lui Vucici are o nouă majoritate?
Grigore Guzun: Paradoxul este că, deși alegerile au loc în contextul tragic al evenimentelor din mai, pe fundalul crizei economice, aceste alegeri au fost insistate de opoziția parlamentară. Uitați-vă cu partidul condus de Vucic a obținut de unul singur de data aceasta o majoritate parlamentară considerabilă. Aproximativ 130 de deputați din 250, în comparație cu 109, cât au în prezent. Iar această majoritate îi permite să formeze cabinetul de miniștri, fără a depinde de alte partide.
Chiar dacă opoziția vorbește despre fraudarea alegerilor, rezultatul scrutinului, cel mai probabil, va fi validat. Schimbările pe care le aduce acest scrutin nu corespund așteptărilor sârbilor, nu corespund așteptărilor nici ale partenerilor europeni de dezvoltare. Deoarece președintele Vucici cu aceste rezultate își mărește doar influența atât în Serbia, cât și în întreaga regiune. Cunoaștem că Serbia este totuși un actor important în Balcani.
Leanca Lașco-Rață: O altă chestiune importantă este legătura dintre Serbia și provincia Kosovo. Un adevărat butoi cu pulbere în inima Balcanilor. Poate această situație în circumstanțele în care la putere sunt aceiași exponenți să genereze reanimarea conflictului?
Grigore Guzun: Într-adevăr, relațiile dintre Serbia și Kosovo constituie o sursă de tensiune în regiunea Balcanilor. Nu între Kosovo și Serbia, dar în întreaga regiune. Chiar dacă există divergențe între ele pe anumite chestiuni, ambele părți sunt conștiente că escaladarea conflictelor va avea efecte negative în întreaga regiune.
Disensiuni tacite, dacă vreți, există și în real în relațiile cu alte state din zonă precum în Bosnia și Herțegovina. Iar reanimarea conflictului în Kosovo ar putea genera un efect de domino în celelalte state de asemenea. Totuși, cred eu, mereu se menține un dialog deschis între Serbia și Kosovo sub auspiciile Uniunii Europene, în care totuși, se încearcă să se găsească soluții constructive. Și până când Uniunea Europeană găsește.
Cu toate acestea, cu creșterea influenței lui Vucici după recentele alegeri, este important totuși să monitorizăm cu atenție retorica sa. Probabil se va schimba și evoluțiile interne politice care vor avea loc în Serbia.
Leanca Lașco-Rață: Pe de altă parte, Serbia este candidată la aderare în Uniunea Europeană. Totuși, Aleksandar Vucic, care, printre altele, se află deja de un deceniu la putere, a fost învinuit de mai multe ori de încălcarea drepturilor omului, oprimarea libertății presei, chiar legături cu crima organizată. Iată, acum, fraudarea alegerilor. Nemaivorbind de apropierea față de Rusia. Ar putea fi aceasta o barieră în calea de aderare?
Grigore Guzun: Știți, Serbia totuși are statut de candidat deja de 11 ani de aderare, din 2012. Iar progrese semnificative, de exemplu, în demararea negocierilor de aderare nu sunt evidente. Rapoartele internaționale nu reflectă o îmbunătățire a respectării drepturilor omului în tot acest timp, iar în contextul lipsei de evoluție la acest capitol, practic, nu poți deveni membru UE. Mai mult, recent, președintele Vucic a exprimat o atitudine pesimistă față de UE, menționând că Serbia nu mai manifestă entuziasmul anterior față de aderarea la UE.
Un alt aspect important este totuși o alianță deschisă între Vucic și Putin, declarând că Rusia reprezintă un aliat tradițional al Serbiei. De asemenea, Serbia nici nu s-a aliniat sancțiunilor UE împotriva Rusiei ca urmare a invaziei Ucrainei.
Serbia pe moment cred că va menține o cooperare lucrativă, dar o apropiere mai strânsă între ele la această etapă este practic imposibilă. Dar totuși, în contextul alegerilor de duminică, Uniunea Europeană, dacă vreți, este pusă în fața necesității de a identifica modalitățile prin care să stimuleze un interes crescut din partea lui Vucic pentru îmbunătățirea relațiilor cu UE în detrimentul celor cu Rusia.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc tare mult pentru această discuție.
Grigore Guzun: Mulțumesc și eu.
