Precedentul Șor. Comisia de la Veneția: Intenția e bună, dar există riscuri
Comisia de la Veneția a publicat luni, 18 decembrie, opinia privind restricțiile electorale, adoptate după scoaterea Partidului „Șor” în afara legii. Prima încercare a parlamentului nu a trecut de Curtea Constituțională, acum însă deficiențele au fost excluse în mare parte. Criteriile de interzicere în alegeri sunt individualizate, există un mecanism de contestare și nu se referă la un anumit grup politic. Durata sancțiunilor a fost redusă de la cinci la trei ani. Pe de altă parte, există și riscuri, mai exact - suspendarea dreptului de a fi ales nu ar trebui decisă în baza unor suspiciuni sau informații operative secrete, ci probată în instanță.
INTENȚIA ESTE LEGITIMĂ - APĂRAREA DEMOCRAȚIEI
În luna octombrie, parlamentul a aprobat restricții electorale pentru fostul partid Șor, declarat anticonstituțional. Intenția era stabilirea unui precedent care să prevină același comportament politic: finanțare tenebră din exterior, coruperea alegătorilor, acțiuni subversive contra statului Republica Moldova. Anume din această cauză formațiunea Șor a fost trimisă în ilegalitate de Curtea Constituțională.
Anterior, a mai fost o lege care nu a trecut filtrul constituțional. Și Comisia de la Veneția publicase un aviz negativ. Principala cauză - sancțiunile erau generalizate, nu existau criterii individuale. Așadar, deputații au amendat din nou legea electorală. Spre deosebire de prima încercare, au stabilit durata sancțiunilor pe un termen de trei ani, în loc de cinci. Au introdus criterii individuale. Nu pot participa la alegeri acei politicieni care sunt fie condamnați, fie suspectați că au comis infracțiunile care au stat la baza deciziei Curții Constituționale din iunie, când partidul Șor a fost declarat ilegal; care sunt sancționați internațional și care au fost excluși din alegeri pentru că nu au respectat codul electoral.
Comisia de la Veneția susține acum că interzicerea dreptului de a fi ales în cazul unor infracțiuni grave este o intenție legitimă pentru protecția democrației; criteriile sunt mult mai clare și nu se referă anume la un grup de persoane. Problema pe care pune accentul comisia sunt acuzațiile și suspiciunile, adică există riscul ca în viitor, unii politicieni să fie excluși arbitrar din alegeri, fără probe solide.
Comisia consideră că sancțiunile nu sunt pe deplin proporționale și în același timp previzibile. Asta înseamnă că legea trebuie să stabilească: Care este comportamentul politic interzis, respectiv consecințele care să nu fie prea dure. Alt risc este rolul serviciilor secrete.
Comisia de la Veneția totuși apreciază că există un mecanism de contestare.
SOLUȚIA, INSTANȚELE ANTICORUPȚIE
Pentru ca restricțiile electorale să funcționeze potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, ar trebui eficientizate procesele din justiție - este de părere expertul Watchdog, Andrei Curăraru. El a declarat marți, 19 decembrie, la emisiunea În Context că instanțele anticorupție ar fi o soluție: Să examineze anume acele dosare care pot servi drept motiv pentru excluderea din alegeri.
„Nouă ne lipsește foarte mult eficiența procesului penal. Procesul penal trebuie să dureze cu mult mai puțin decât durează acum și să fie legat de procesele social-politice. Noi vorbim despre sancționarea unor oameni pe o perioadă de trei ani, atunci nu poate procesul să dureze mai mult decât această perioadă, pentru că asta cumva suspendă acțiunea legii și o face inutilă.” - a declarat Andrei Curăraru.
Codul Electoral amendat prevede limitarea dreptului de a fi ales pentru politicienii implicați în acțiuni subversive, acte de corupție, finanțare politică tenebră, politicienii incluși în liste internaționale de sancțiuni, și care au încălcat legea electorală fiind excluși anterior din alegeri.
