Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: Nici un judecător nu a fost condamnat pentru tergiversarea dosarelor mari de corupție
Ceea ce trebuie să înțelegem e că transparența în justiție influențează practic toate procesele din stat. Anticorupția trenează din cauza dosarelor mari de corupție, precum „Laundromat” și „Furtul miliardului”, fapte pentru care nici un judecător nu a fost condamnat. Expertul în justiție și drept, Andrei Curăraru, susține că toate acestea sunt întrebări legitime din partea partenerilor europeni și este necesar să nu se mai opună rezistență din interiorul sistemului, iar Pre-Vettingul și Vettingul să aducă rezultate concrete.
Expertul în politici publice, securitate, justiție și drept în cadrul Organizației “Watch Dog”, Andrei Curăraru, a fost în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1. Textul dialogului îl vedeți mai jos.
Radu Osipov: Așadar, nu pleacă nicăieri acest subiect, adică este elementul central: justiția și reformarea sistemului judiciar. 2030 este un obiectiv pe care îl propune Republica Moldova și Parlamentul European. Cum rămâne, totuși, cu problemele din justiție? Pentru că în interior avem un alt termen – 2025. Am văzut că și Comisia Europeană poate stabili anumiți pași intermediari în acest sector.
Andrei Curăraru: Cumva aici, iarăși, trebuie să înțeleagă telespectatorii noștri că de la noi nu se cere ca noi să fim o țară ideală imediat. Se pun niște criterii foarte clare. De exemplu, adoptarea unui număr de legi, creșterea indicelui de transparență sau invers, scăderea indicelui de percepție a corupției și așa mai departe. Pentru ca noi să progresăm. Până la urmă, este clar că Republica Moldova nu va fi imediat liderul Uniunii Europene la politici anticorupție sau justiție.
Ceea ce trebuie să înțelegem e că independența și transparența în justiție influențează practic toate procesele din stat. Nu poți să faci un business destul de prognozabil dacă nu știi cum va fi soluționat ceva în instanță. Nu poți să faci elemente legate de alegeri, fiindcă instanțele validează. Nu poți să te asiguri că influența externă sau cea rusă nu va fi eficientă dacă avem corupție în sistemul justiției. De asta noi punem accent pe acest criteriu și este clar că toate cele trei recomandări nerealizate se pliază pe reforma justiției.
Anticorupția trenează din cauza unor dosare mari de corupție, care nu sunt finalizate în instanță. Dezoligarhizarea ține inclusiv de utilizarea instanțelor de judecată în dosarele „Laundromat” și „Furtul miliardului”, fapte pentru care niciun judecător nu a fost condamnat. Și asta pune întrebări legitime din partea partenerilor europeni - ce se întâmplă în Republica Moldova? Până la urmă, să sperăm că acest sistem legat de curțile anticorupție, de Pre-Vetting și Vetting se va actualiza și vom avea niște rezultate concrete.
2025 nu cred că va fi un moment de cotitură decât prin pornirea acestui proces de autocurățare. Până la urmă, și sistemul din interior trebuie să accepte. Vedem cum a făcut Curtea Supremă de Justiție cu deciziile acelea de Pre-Vetting pe care le-a anulat la pachet. Asta se numește rezistență din interiorul sistemului. Judecătorii protejează alți magistrați și asta vorbește despre faptul că noi trebuie să ne gândim la o modalitate în care inclusiv ei să înțeleagă că altfel nu este posibil. Noi trebuie să găsim o soluție care să rămână în câmpul legal, dar și să transmitem mesajul foarte clar că justiția în Republica Moldova nu va mai merge așa cum a mers în perioada regimului oligarhic sau în alte perioade în care a fost utilizată de elementul politic. Și atunci vom avea succese.
Screeningul cred că noi îl vom trece, mai ales la capitolul legislativ, destul de bine, pentru că noi avem multă legislație preluată deja în baza Acordurilor anterioare, în special Acordul de Asociere și cel de Liberalizare a vizelor. Dar problema de bază este că noi trebuie să avem un sistem de stat funcțional și ăsta începe cu justiția.
Radu Osipov: Dar până la urmă, iată, reformarea justiției este un mandat politic și foarte important pentru aderarea europeană. La fel, un deziderat politic, cum vi se pare această perspectivă ca să fie blocat un proces care are susținerea populară din cauza unor neînțelegeri din interiorul sistemului sau din cauza neînțelegerii momentului istoric și strategic în același timp?
Andrei Curăraru: Există și acest risc în așa caz. Am mai văzut în alte state recurgerea la așa-numita justiție tranzițională, în care se fac comisii ad-hoc, care constată faptele legate, de exemplu, de același „Laundromat”, „Furtul miliardului” și așa mai departe. Se dă o perioadă de tranziție în care activează aceste comisii. Ele stabilesc, uite, acești magistrați pot să mai rămână în sistem, acești magistrați nu pot să mai rămână.
Acesta este un element extrem la care ar fi bine să nu ajungem, fiindcă asta reduce din previzibilitatea a ceea ce se poate întâmpla în Republica Moldova. Dar eu n-aș exclude această situație dacă aceasta va fi aceea buturugă de care riscă să se răstoarne carul integrării europene, pentru că pentru noi acesta este și un proiect de țară.
Până la urmă, eu cred că există încă loc de negociere internă și de înțelegere, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, că nu se va mai practica ceea ce este până acum, că oricâtă rezistență internă ar fi, va fi suficientă voință politică pentru a merge înainte.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Andrei Curăraru: Și eu vă mulțumesc.
