Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: Pentru a continua vectorul european e nevoie de maturitate electorală în scrutinele din 2024 și 2025
Vectorul european al Republicii Moldova trebuie continuat prin partide proeuropene la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024 și 2025. Opinia aparține expertului în politică externă, Mihai Isac, și a fost exprimată în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. Potrivit lui, cetățenii ar trebui să dea dovadă de maturitate în cele două exerciții electorale.
Mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, o situație destul de încordată în jurul Republicii Moldova, conjuncturi care nu depind neapărat de Chișinău, dar să revenim totuși la Republica Moldova. Are Republica Moldova să treacă singură peste aceste provocări, greutăți și dacă ar trebui să ia în calcul în acest parcurs european și decuplarea de Ucraina?
Mihai Isac: Este o problemă care va fi rezolvată pe parcurs. În acest moment, Republica Moldova și Ucraina au primit o șansă istorică. Este o integrare pe timp de război, inclusiv pentru Republica Moldova. Chiar dacă Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie militară rusă directă la începutul anilor 90, în toată această perioadă, Republica Moldova este supusă unui atac hibrid de amploare din partea Federației Ruse și a acoliților săi externi și interni.
Dacă pe parcurs se va considera că Republica Moldova face progrese mai importante decât Ucraina, atunci, sigur, această decuplare va putea fi făcută. Există anumite tipuri de precedente. În primul rând, Republica Moldova are mai puține capitole de negociat decât Ucraina. Aici putem să dăm exemplu capitolul energiei nucleare sau capitolul legat de apele teritoriale și alte probleme. Deci, Republica Moldova, în primul rând, să se concentreze pe ceea ce i s-a spus.
Primul capitol care va fi deschis va fi cel pe justiție. Autoritățile de la Chișinău ar trebui să acorde o mai mare importanță implementării reformelor în acest domeniu și, desigur, cu cât Republica Moldova va performa mai bine, vom putea vorbi și de un alt scenariu de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Și, desigur, este nevoie ca, la exercițiile electorale din 2024 și 2025, actuala orientare proeuropeană să fie continuată ori de către un singur partid sau mai degrabă de către o coaliție a unor partide proeuropene. Orice schimbare prin mijloace constituționale și electorale susținută de bani murdari, așa cum s-a întâmplat în cazul recentelor alegeri din Găgăuzia, nu va duce decât la intrarea Republicii Moldova într-o zonă gri. Pentru că, să nu ne înșelăm, Ucraina va continua reformele, inclusiv pe vreme de război. Depinde doar de electoratul Republicii Moldova să-și dovedească maturitatea la următoarele exerciții electorale.
Radu Osipov: Aceste blocaje de care suferă establishmentul politic din Uniunea Europeană, Statele Unite deschide niște perspective mai sumbre. Ca să nu ne reducem doar la această gândire pozitivă că totul va fi bine, important este să înțelegem acum dacă până la urmă va prevala argumentul forței, dacă Uniunea Europeană ar putea renunța la extindere sau va face extindere până acolo până unde va ajunge armata rusă?
Mihai Isac: Este greu de spus. Avem totodată exemplul Ciprului, unde Turcia ocupă partea de Nord a insulei și are o armată de peste 30 de mii de soldați desfășurată în acel teritoriu. Deci, Ciprul este membru al Uniunii Europene, iar, după respingerea planului de pace Kofi Annan din 2004, nu s-a mai ajuns la nicio formulă negociată, pentru ca și partea turcă să fie integrată în spațiul constituțional cipriot și, astfel, în spațiul Uniunii Europene.
Este greu de spus cum vor evolua lucrurile. Ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană este încă o dovadă a ceea ce se întâmplă într-o mare democrație. Sunt discuții, sunt negocieri. Toată lumea aproape se aștepta ca, înainte de decizia istorică de săptămâna trecută, Ungaria să blocheze deschiderea procesului de negocieri atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova. S-a găsit o soluție. Liderul de la Budapesta s-a abținut, dar el a făcut acest lucru pentru a nu cădea în derizoriu. Pentru că dacă ar fi fost doar opoziția Ungariei la tot acest proces imens de convingere a opiniei publice europene că Republica Moldova și Ucraina merită în Uniunea Europeană, ar fi fost o înfrângere publică și pentru el. Pentru că Uniunea Europeană începe să își arate și colții dacă este nevoie și aici nu vorbim numai din punct de vedere militar. Dar Uniunea Europeană și NATO, acest binom geopolitic, și-au dovedit viabilitatea în ceea ce înseamnă „Dosarul Ucraina”. Și, desigur, urmează să vedem cum se vor duce aceste negocieri. Negocierile nu se desfășoară de pe-o zi pe alta. Este un proces întreg tehnic de discuții.
În primul rând, Republica Moldova trebuie să-și vadă de propriul său curs de integrare europeană, pentru că să fie sigură că marile cancelarii ale Europei se vor uita cu atenție la ce face Republica Moldova. Iar Republica Moldova are întreg sprijinul României pentru a trece de acest proces cât mai rapid.
Radu Osipov: Există și soluția de care se vorbește, aderarea în doi pași. Mai întâi ar trebui integrat spațiul dintre Prut și Nistru, apoi cu regiunea transnistreană mai vedem pentru că ar trebui să fie negocieri. Am văzut și poziția Rusiei, chiar dacă are anumite probleme economice și chiar pe linia frontului, Putin insistă să-și reconfirme mandatul, insistă să negocieze în termenii Rusiei. Asta era întrebarea, de fapt, dacă va accepta lumea liberă să negocieze cu Rusia în termenii lui Putin?
Mihai Isac: Desigur că nu. Rusia, în primul rând, a fost deja învinsă în Ucraina. Faptul că nu a reușit să ocupe Kievul, faptul că nu a reușit să-și mențină ocupația, nici măcar a Hersonului, singurul centru important, capitală din regiune ocupată. Faptul că atâtea milioane de ruși au fugit din Federația Rusă, mai ales din clasa de mijloc, atunci când a fost anunțată acea mobilizare parțială. Faptul că Putin este nevoit să recurgă la gesturi populiste, cum ar fi simplificarea procedurii prin care obții cetățenia rusă arată semnele unui regim care încearcă să își recupereze măcar parțial dintr-o credibilitate demult pierdută. Faptul că regimul Putin a ajuns să se lupte cu soțiile și mamele soldaților aduși pe front și care solicită revenirea lor acasă ne aduce aminte de războaiele cecene din anii 1990-2000, când tot grupuri de mame ale soldaților mergeau în Cecenia și rugau liderii rezistenței cecene să elibereze soldații ruși luați prizonieri în Munții Caucazului. Deci vedem practic cum acest regim luptă împotriva propriului popor, își decimează cea mai tânără generație. Și unde va ajunge Federația Rusă, vom vedea.
Dar în acest moment Republica Moldova, din păcate, este în continuare amenințată de către Federația Rusă, care folosește în mod activ elemente criminale pentru a submina autoritățile constituționale de la Chișinău. Și vedem cum o serie de oligarhi fugiți ba prin Turcia, pe țărmul Mediteranei, ba pe la Londra, participă în mod activ financiar, social, politic în această mașinărie de război infernal a Kremlinului, îndreptată împotriva populației Republicii Moldova.
Ucraina va rezista. Ceea ce se întâmplă, de pildă, acum în Statele Unite este ceva normal. Este un stat unde vor avea loc anul viitor alegeri prezidențiale, vor avea loc alegeri pentru Camera Reprezentanților, camera inferioară a Parlamentului american, și pentru 1/3 din locurile din Senat. În Statele Unite orice alegeri sunt foarte fierbinți, se discută foarte multe subiecte. Să nu uităm că Statele Unite sunt principala forță mondială din toate punctele de vedere. Deci modul în care se face politică în Statele Unite influențează absolut toate zonele de pe glob. Dar Statele Unite nu au renunțat la sprijinul pentru Ucraina și vor găsi modalități, chiar și în afara unui acord în Congres, pentru a sprijini în continuare Ucraina.
Radu Osipov: Totuși, nu ar fi acesta un moment în care Ucraina să aibă cel puțin siguranța zilei de mâine, ca aceste finanțări să fie deblocate, pentru că în situația în care și Putin trebuie să-și legitimeze cumva puterea și faptul că ar avea dreptate în acest război contra Ucrainei este un moment de slăbiciune care ar putea fi folosit, cel puțin, pentru moral și în acest război unde contează orice resursă la îndemână?
Mihai Isac: Desigur, niciodată nu sunt destule resurse pentru a ajuta în ceea ce putem numi „bătălia pentru viitorul Europei” ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Putin folosește și regimul său folosește orice posibilitate pentru a submina unitatea europeană sau unitatea euroatlantică. Este corect că regimul Putin poate folosi aceste mici divergențe în scopuri de propagandă. Dar trebuie să înțelegem că, la nivelul democrațiilor europene, la nivelul democrației americane, lucrurile se fac de multe ori pe față, prin negocieri. Și atunci de multe ori aceste declarații pot fi interpretate într-un context politic intern. Pentru că până în acest moment vedem o intensificare a sprijinului militar, vedem F16 trimise din Olanda în România pentru pregătirea piloților ucraineni, ceea ce nu se întâmpla exact acum un an.
Radu Osipov: Exact în același context despre negocieri. Pentru că atunci când vorbim despre Rusia, lucrurile parcă sunt clare. Putin își va reconfirma mandatul de președinte și el este în expectativă să vadă cu cine va negocia în America și în Europa.
Mihai Isac: Este adevărat. 2024 este un an electoral, inclusiv în România și în alte state europene. Avem alegerile europarlamentare. Desigur, în România, de pildă, oricine va veni la conducerea țării va fi de orientare euroatlantică. Sprijinirea Republicii Moldova este unul din singurele dosare asupra căruia toate marile partide politice din România au căzut de acord că Republica Moldova trebuie susținută cu orice preț în fața ofensivei hibride a Federației Ruse.
Desigur, pot exista anumite complicații la nivel politic, dar Uniunea Europeană este un mecanism democratic care funcționează. Și mai degrabă avem un astfel de mecanism democratic, unde există și opinii contrare, există negocieri între două puncte de vedere, decât să ai un sistem cum este în Federația Rusă, unde opozanții politici au obiceiul să dispară, să emigreze sau să ajungă în locuri întunecate ale lagărelor siberiene.
Radu Osipov: Domnule Isac, discutăm și despre modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova. Așadar, a ajuns radarul promis cumpărat din bani publici. Urma și alt echipament militar, prin acel mecanism de pace al Uniunii Europene. Acum cum se va schimba mediul de securitate din Republica Moldova la nivelul liniștii sociale sau e posibilă și o descurajare pentru adversarii, inamicii Republicii Moldova, care duc, așa cum știm, un război hibrid?
Mihai Isac: Scopul acestui radar este creșterea capacității de reziliență a Republicii Moldova în fața oricăror amenințări, inclusiv aceste amenințări cu zboruri ale unor rachete, care violează spațiul aerian, contrar legislației internaționale și a legislației naționale a Republicii Moldova, fac parte din acest război hibrid. Faptul că state cum sunt Federația Rusă își permit să folosească spațiul aerian al Republicii Moldova arată lipsă de respect față de Republica Moldova. Pentru că ei folosesc spațiul aerian al Republicii Moldova pentru a evita apărarea antiaeriană ucraineană și pentru a lovi ținte care sunt la mii de kilometri în spatele frontului, în spatele zonelor active de pe front.
Acest radar este în primul rând un simbol al sprijinului militar pe care Republica Moldova îl primește din partea aliaților strategici din Uniunea Europeană și NATO. Este adevărat că acest radar pare doar o simplă unealtă, dar el va fi integrat, treptat, într-un ansamblu mult mai mare reprezentat de radare din statele vecine, inclusiv România. Franța este unul dintre statele cele mai importante în ceea ce privește fabricarea sistemelor de apărare și de atac. Deci acest radar și-a dovedit utilitatea și pe fronturi active de luptă. Vom vedea faptul că în această sumă nu intră doar aparatul în sine. În această sumă intră și antrenarea personalului militar pentru că nu este așa ușor să operezi o unealtă de ultimă generație. Dar, totodată, să nu uităm că în aceste zile, de pildă, Armata Națională a primit donații de peste șapte milioane de euro, donații medicale și pentru unitățile de geniu. Deci armata Republicii Moldova este un partener de încredere al aliaților occidentali. Și, treptat, Republica Moldova din consumator de securitate va deveni exportator de securitate. Iar, de pildă, participarea contingentului militar al Republicii Moldova la misiunea din Kosovo este o dovadă clară a faptului că Republica Moldova va ajunge treptat să joace un rol mult mai important la nivel internațional, așa cum și trebuie.
Pentru că Republica Moldova beneficiază de garanții de securitate clare din partea partenerilor occidentali. Faptul că Uniunea Europeană sprijină financiar Republica Moldova pentru a trece peste această iarnă, așa cum a trecut și peste iarna trecută, faptul că ministrul Energiei din România, Burduja, a semnat cu omologul său din Republica Moldova acel act pentru integrarea energetică, aceste semnale politice sunt, de fapt, doar ceea ce se vede la suprafață. Iar toate aceste contacte sunt promovate și sunt o dovadă a acelei diplomații, a acelor negocieri mai puțin cunoscute dintre Chișinău și parteneri pentru a reuși să integreze și mai bine Republica Moldova în acest spațiu comun european de apărare. Acest radar este doar un simbol și ajută foarte mult Armata Națională și vă asigur că vor mai veni și alte sisteme de armament destinate apărării Republicii Moldova. Iar această diplomație, să spunem PIRANHA, inaugurată de Germania prin trimiterea celor 19 blindate, va continua. Iar după cum spuneau și autoritățile și toți reprezentanții partenerilor din Uniunea Europeană și NATO, rezolvarea diferendului din Estul statului se va face doar pe cale pașnică.
Radu Osipov: Domnule Isac, vă mulțumesc mult pentru aceste lămuriri, vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Mihai Isac: Vă mulțumesc pentru invitație.
