INTERVIU // Alexandru Manciu: Cea mai eficientă metodă de profilaxie a gripei aviare este responsabilitatea societății
Numărul focarelor de gripă aviară în Republica Moldova este în creștere. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), au fost depistate mai multe cazuri de infectare, în special la păsările sălbatice în mai multe raioane. Cel mai recent caz a fost constatat la lebedele de pe Lacul Ghidighici din municipiul Chișinău. În ce localități a fost declarată situație excepțională de nivel aviar a comunicat Alexandru Manciu, director general adjunct al ANSA, invitatul ediției de știri de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Vă rog să ne dați mai multe detalii despre cazul de pe lacul Ghidighici.
Alexandru Manciu: Într-adevăr, pe lacul Ghidighici a fost depistat un cadavru de lebădă, iar persoanele care au depistat acest caz au notificat colegilor, care imediat au prelevat probe, cunoscând deja situația care este în nordul țării, iar în urma testărilor de laborator s-a depistat că, totuși, cauza morții acestei păsări este infectarea acesteia cu gripa aviară înalt patogenă, A H5N1.
Ulterior, ca urmare a confirmării cazurilor, conform procedurilor, a fost instituită Comisia Situații Excepționale. Practic, această Comisie a avut loc la nivel de mai multe raioane, inclusiv în raionul Strășeni, raionul Criuleni, raionul Ialoveni și municipiul Chișinău, având în vedere geolocația acestui bazin acvatic, care este importantă pentru toate aceste raioane.
Leanca Lașco-Rață: Examinăm și harta interactivă pe care o aveți pe site-ul instituției. O bună parte din aceste cazuri sunt, așa cum ați menționat și Dumneavoastră, în zona de nord, dar și în centru. De ce s-a majorat numărul de infectări?
Alexandru Manciu: Acum, Agenția, inclusiv colaboratorii săi, sunt în faza de evaluare a situației pentru a trasa această concluzie. Anume de ce au fost totuși sau sunt așa populație înaltă de populație de păsări migratoare. Pentru că, după cum cunoaștem în anii precedenți, populațiile în această perioadă nu erau atât de mari. Și, practic, era o surpriză când mergând pe un drum public vedeai câteva lebede.
Însă, în acest an, observăm că de fapt numărul de lebede care au poposit pe lacurile din Republica Moldova este destul de înalt. Și urmează ca să concluzionăm. Totuși colegii cumva ar trasa ca ipoteză probabil și acele acțiuni militare, care au loc în Ucraina. Iar acele culoare de migrare tradiționale ar fi fost modificate.
Leanca Lașco-Rață: Așa cum vedem, aceste focare sunt mai mult la fauna sălbatică. De ce sunt periculoase pentru om, pentru păsări, de exemplu, domestice și nu doar?
Alexandru Manciu: Până la moment, avem confirmate mai multe focare la păsările sălbatice. Cu regret, avem deja două focare confirmate și la păsările domestice într-o gospodărie nonprofesională, în una din locațiile unde au fost depistate și focare la păsări sălbatice. Evident că acele păsări, din discuțiile avute cu proprietarii, o fi coabitat mai multe zile împreună cu lebedele de pe lacul din proximitatea localității. Iar riscul major al influenței aviare, de fapt, îl reprezintă, pe de o parte, atât pentru fauna sălbatică, dar și pentru păsările din gospodăriile, atât comerciale, cât și din exploatațiile nonprofesionale.
Pentru că este de fapt una din bolile cele mai periculoase, dacă este să vorbim de ramura avicolă. Iar la această etapă este foarte important ca toți să fim responsabili, inclusiv autoritățile care gestionează situația respectivă, proprietarii de păsări. Fie că vorbim de acei proprietari care întrețin pe lângă propriile case câteva găini pentru propriile necesități, cât și acei proprietari de exploatații comerciale unde trebuie să-și îmbunătățească condițiile de biosecuritate. Și să prevenim, astfel, pătrunderea bolii la păsările la păsările domestice.
Leanca Lașco-Rață: Ați vorbit că avem unele cazuri la păsările domestice. Ce se întâmplă în asemenea situații, sunt aceste păsări nimicite? Cum se acționează?
Alexandru Manciu: Într-adevăr, există două scenarii. Avem scenariul cum se acționează în cazul în care este depistată gripa aviară înalt patogenă la păsările din fauna sălbatică și avem scenariul cum se procedează în cazul în care se confirmă gripă aviară la păsări domestice.
În cazul păsărilor sălbatice, evident, se duce monitorizare atât a efectivelor sălbatice, cât și a efectivelor domestice. Dar dacă vorbim de depistarea focarelor la păsările domestice, atunci, pe lângă măsurile de monitorizare, se stabilesc și zone de protecție și de supraveghere care impun interdicții de mișcare a păsărilor domestice, inclusiv acele măsuri de eradicare și lichidare rapidă a focarelor, respectiv prin acțiuni de dezinfecție și nimicire a păsărilor din gospodăria depistată pozitivă la gripa aviară.
Leanca Lașco-Rață: Sunt în acest caz proprietarii despăgubiți de către stat?
Alexandru Manciu: Da, este lesne de menționat pentru proprietarii de păsări. În cazul în care observă că păsările lor nu au acel comportament, să notifice aceste cazuri. Deoarece gripa aviară face parte din lista bolilor pentru care statul acordă despăgubiri. Și în cazul în care se confirmă prezența gripei aviare, pentru aceste păsări care sunt nimicite în cadrul programelor de eradicare a bolii, aceștia își primesc despăgubiri la prețul de piață din ziua respectivă.
Leanca Lașco-Rață: Ce includ mai exact aceste modificări de comportament ca să știe oamenii când trebuie să acționeze?
Alexandru Manciu: Evident, dacă vorbim de gospodăriile nonprofesionale este foarte ușor de observat modificarea de comportament, inclusiv consumul mai diminuat de hrană, creșterea consumului de apă, scăderea producției de ouă, inclusiv aceste păsări au un comportament diferit de celelalte, sunt mai galeșe, tind să se izoleze de restul păsărilor. Și, evident, dacă apare mortalitate în rândul păsărilor, este foarte important cât mai rapid de a fi notificat fie medicul veterinar, fie autoritatea publică locală care deja au contactele colegilor din teritoriu. De a se interveni și de a se exclude riscul ca în gospodăria respectivă să existe gripa aviară și, după caz, de a se interveni cât mai rapid și de a nu permite difuzarea bolii și către alte gospodării.
Leanca Lașco-Rață: Asemenea cazuri de gripă aviară am văzut și anii trecuți în diferite regiuni. Vreau să vă întreb aici dacă există cumva metode de tratament sau poate imunizare pentru a preveni asemenea situații?
Alexandru Manciu: Într-adevăr, în Republica Moldova, pentru prima dată gripa aviară a fost depistată la începutul anului 2022 în gospodării nonprofesionale. În acest an, avem de fapt depistarea în premieră a influenței aviare la păsările din fauna sălbatică. De fapt, fauna sălbatică și reprezintă rezervorul natural al gripei aviare și aceștia, de fapt, sunt vectorii de bază ai vehiculării bolii din acele zone infectate către zone endemice.
Dacă este să ne referim la tratamente, nu există un tratament specific, nici nu se recomandă tratamentul bolilor respective. Iar referitor la vaccinare, la moment comunitatea internațională lucrează la identificarea unor posibile vaccinuri care ar putea fi utilizate în profilaxia gripei aviare. Dar nu există un vaccin certificat care ar putea fi permisă utilizarea pentru a ajuta la profilaxia bolii respective, fie că vorbim de păsări sălbatice, fie că vorbim de păsările domestice.
Leanca Lașco-Rață: Și o ultimă întrebare. Există cumva metode de a stopa focarul în cazul faunei sălbatice? Să zicem, cele care vin pe râul Nistru, sau nu poți să limitezi nicidecum?
Alexandru Manciu: Da, evident, de a controla și a preveni gripa aviară sau alte boli în rândul faunei sălbatice este foarte complicat. Metode decât supravegherea și extragerea și utilizarea acelor cadavre infectate cât mai rapid posibil, alte metode nu există. La fel și în gospodăriile comerciale sau nonprofesionale. La fel, aici, pe lângă măsurile de supraveghere, se includ și acele măsuri de nimicire a efectivului existent și acele măsuri de dezinfecție și curățare riguroasă.
Dar una din metodele cele mai eficiente de profilaxie a influenței aviare, totuși, este responsabilitatea societății. În primul rând, cei care au păsări să ia toate măsurile pentru a preveni contactul potențial cu fauna sălbatică, iar restul societății îi îndemnăm să procure produse obținute de la păsări, fie că este vorba despre carne de pasăre sau ouă doar din locuri autorizate și nicidecum din acele locuri unde se practică comerțul stradal ilicit. Pentru că aceste locuri pot potența sau pot duce la izbucnirea unor focare de influență aviară.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc tare mult pentru această discuție.
