Interviu ÎN CONTEXT// Victor Parlicov: Vom fi parte a pieței comune europene de energie înainte de a deveni țară membră a UE
Anul 2023 a însemnat în premieră respingerea șantajului rusesc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, în emisiunea ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. Sursele de gaze și energie electrică au fost diversificate, iar Republica Moldova s-a integrat, practic, pe piața europeană de energie. Ministrul de resort ia în calcul și reducerea tarifelor la gaze în funcție de evoluțiile de pe bursă.
Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, înainte să trecem punctual pe fiecare problemă, cum a fost anul energetic 2023?
Victor Parlicov: Eu m-aș rezuma la câteva elemente și unul dintre care le-ați menționat de fapt și Dumneavoastră în intro. Anul 2023 este primul an în care Republica Moldova nu mai poate fi șantajată energetic și în sensul acesta, probabil, marcăm o nouă etapă în modul de funcționare a acestei țări, în independența noastră. Pentru că fără o securitate energetică și fiind supuși întotdeauna riscului de șantaj energetic, sigur că nu puteam vorbi în plin sens al cuvântului despre o independență și o suveranitate.
În sensul acesta, deci, nu mai dau detalii, dar am reușit și am demonstrat că putem să ne asigurăm resurse energetice, atât gaze, cât și energie electrică, din diverse surse. Inclusiv putem rezista atunci când nu se mai produce nimic energie electrică pe malul stâng și suntem în situația să procurăm întregul volum din România. Am demonstrat că putem face acest lucru.
Doi. Probabil că aș menționa despre faptul că noi anul acesta am pus bazele liberalizării veritabile a pieței și bazele cuplării pieței noastre cu piața europeană. Eu cred că noi vom ajunge parte componentă a pieței unice, pieței comune europene de energie, încă înainte de a deveni țară membră a Uniunii Europene. Anume datorită faptului că se lucrează în paralel, atât pe interconexiuni, cât și pe crearea legislației, instituțiilor, bursei de energie. Noi anul acesta am pus bazele pentru ca în anii care vin să avem o piață funcțională, să avem prețuri diferențiate, inclusiv în funcție de oră la consumatori. Toate lucrurile astea vor veni în anii următori. Dar deja, practic, în anul ăsta am pus bazele liberalizării veritabile a pieței.
Și trei. Probabil ca asta e cel mai important - criză energetică și în special prețurile înalte au scos în vileag, pe de o parte, pe cât de importantă și pe de altă parte, pe cât de ignorată a fost timp de 30 de ani de zile de independență dimensiunea de eficiență energetică. Noi am fost captivi, toți acești ani, la narative despre cât e metrul cub de gaz, ce să mai cedăm ca să mai obținem o reducere la prețul gazelor etc.
Și prea puțin s-a vorbit și încă mai puțin s-a făcut pe dimensiunea de eficiență energetică. Repet, în condițiile în care noi, ca și țară, consumăm peste 50% din energie în clădiri, iar pentru a întreține un metru pătrat de clădiri noi cheltuim cam de două ori mai multă energie comparativ cu țările Uniunii Europene. Asta înseamnă că oricât ne-ar costa gazul, asta echivalează cu o irosire de peste 50% din energie și facturile noastre vor fi mai mari, indiferent cât va fi gazul.
De asta anul ăsta, la ce am pus bazele, iarăși este un mecanism de finanțare a investițiilor în eficiența energetică atât pentru clădirile publice, cât și pentru consumatorii rezidențiali care deja în anul viitor începe a funcționa. Și deja în anul 2024, primii consumatori, primele blocuri de locuit rezidențiale, primele case individuale vor putea primi o compensație, o subvenție din partea Guvernului pentru a-și îmbunătăți performanța energetică, a-și crește nivelul de confort, a-și reduce facturile. Deci astea sunt, probabil, acele trei lucruri la care eu m-aș referi care au marcat acest an.
Radu Osipov: Domnule ministru, propun să începem și de la liberalizarea pieței. De exemplu, avem o companie, e apropiată într-un fel unui grup politic pentru că promisiunea gaz cu 10 lei a făcut-o mai întâi un politician. Așadar, această companie „Nordgaz Furnizare”, acum patru zile, a rămas fără licența de furnizare, care i-a fost suspendată pentru trei luni. Și aici din start apar două întrebări. Pentru că rețeaua de transport a fost transmisă operatorului național din România „Transgaz România”, el a făcut această sesizare. Mai întâi, de ce a fost necesară separarea activităților pe piața gazelor sau așa-numitul unbundling, despre care am mai discutat aici, ÎN CONTEXT. Și doi. Ce s-a întâmplat de fapt referitor la această companie afiliată Grupului Șor, „Nordgaz”. „Ar fi furat” gaze din conductă? Dacă puteți să ne explicați.
Victor Parlicov: Deci, în primul rând ceea ce a făcut compania „Nordgaz”, în opinia mea, nu are nicio tangență cu liberalizarea pieței. Pentru că liberalizarea pieței înseamnă furnizare de gaze pe piața liberă, când cauți gaz, găsești gaz, cumperi gaz și după asta vinzi gaz la tarife negociate, prețuri negociate cu consumatorii.
Compania „Nordgaz” nu a adus nici un metru cub de gaz în Republica Moldova. Compania „Nordgaz” a făcut foarte multe speculații. Să spunem așa, a stârnit un val de așteptări în societate, în special în zonele de Sud, în raionul Taraclia, în UTA Găgăuzia, în raionul Orhei. Și acum eu cred că Șor trebuie să răspundă la întrebările oamenilor ce s-a întâmplat. De ce atâta timp povestește despre gaz, că el în aprilie povestea de gaz de 12 lei, în octombrie deja era povestea despre gaz de 10 lei, în decembrie, povestea de gaz cu 137 de dolari USD pentru „Energocom”. Dar gaz tot nu-i și nu-i. Și gazul nu vine. Ce a făcut compania „Nordgaz” și, din câte înțeleg eu, pentru ce a fost de fapt suspendată licența din partea ANRE. Ei, într-adevăr, au avut primul consumator care era chiar directorul „Nordgaz” căruia trebuia să îi livreze gaze. Ei gaze nu au importat și ei pur și simplu consumau gaze din sistem, livrând aceste gaze ca și cum asta ar fi gazul lor furnizând acest gaz. Dar, în esență, asta reprezintă, practic, un furt din perna de gaze din sistemul gazier.
Din câte înțeleg eu, s-au sesizat cei de la „Transgaz”, au notificat acest lucru și ANRE a intervenit. Pentru că în mod normal compania ar trebui mai întâi să aibă o sursă de gaz ca să livreze. Nu poți pur și simplu să iei gaz de undeva și să spui că ăsta e gazul tău. Și, iată, îl vinzi cu 10 lei. Sigur că, dacă furi, poți să îl vinzi și cu 5 lei, poți să îl vinzi șu cu un leu. Dar nu-i despre asta piață liberă.
Eu, așa cum am spus de la bun început, noi nu avem nici o ezitare să încurajăm piața liberă și încurajăm participanții adevărați pe piață liberă. Cei care cu adevărat aduc gaz și îl vând. Și sunt companii de genul ăsta, care se ocupă. Doar că, așa cum am spus, compania „Nordgaz” treabă nu are cu asemenea lucruri. În afară de faptul că au bulversat opinia public și au făcut zarvă în presă, ei gaze nu au mai furnizat.
Radu Osipov: Deci a fost importantă separarea acestor activități pe piața gazelor.
Victor Parlicov: Deci, eu cred că chiar și dacă nu era „Vestmoldtransgaz”, procedura trebuia să fie aceeași. Doar că atunci când există „Vestmoldtransgaz” care este o companie fiică a „Transgaz” românesc, care este o companie care are experiență deja de ani prin compania sa mamă de funcționare în limitele și în condițiile unei piețe veritabile de energie, unei piețe de gaze mature cum este piața românească. Ei au fost foarte rapizi. Ei au sesizat, ei nu vor să fie cei din contul cărora se face această, să spunem așa, aparentă furnizare.
Și ANRE a intervenit, la fel, foarte prompt. Eu cred că, repet, compania „Nordgaz”. Dacă are de gând să furnizeze gaz, furnizează, dacă nu au gaze și nu pot furniza atunci nu trebuie ceilalți consumatori din rețeaua din gazele care există să finanțeze „Nordgaz”.
Radu Osipov: Domnule ministru, ați vorbit de multe ori că în această iarnă am intrat mai pregătiți ca niciodată, că există stocurile de gaze și că tarifele ar putea descrește. Când? Care sunt prognozele pieței europene? Ca să nu ajungem în situația recentă, când gazul se ieftinea angro, iar stocurile scumpe făcute la noi, în Republica Moldova, nu permiteau ieftinirea gazului pentru consumatorii finali.
Victor Parlicov: Iarăși, revin la faptul că nu imediat ceea ce se întâmplă pe bursă se reflectă în prețurile reglementate în tarife. Exact așa cum am spus-o anterior. Toți doritorii de a activa pe piața liberă, toți cei care consideră că se poate de cumpărat acum gaz ieftin de pe bursă și poate fi vândut ieftin la consumatori. Poftim, piața e liberă! Luați-vă licență, aduceți gaz ieftin, dați la consumatori. Nici o problemă. De asta și s-a făcut liberalizarea pieței, să poată intra mai mulți furnizori, să poată asigura o concurență între ei și să poată reduce, într-un final, costurile pentru consumatori.
Ceea ce s-a întâmplat la noi. Într-adevăr, noi am avut o perioadă dificilă, am intrat în perioada caldă a anului ăsta cu stocuri mari de gaze scumpe făcute anul trecut. Și, repet, acum e ușor de făcut prognoze în trecut. Dar anul trecut toată lumea era panicată și, dacă țineți minte, era o bună parte din cei care acum povestesc despre tarifele la gaze înalte, un an-doi ani în urmă și doi ani spuneau că nu avem gaze și că noi o să murim fără gaze și o să înghețăm. Din cauza faptului că nu ne ducem la poclon la Putin și la „Gazprom”. Uite că nu s-a adeverit. Exact așa cum nu s-au adeverit sperietorile acelea, nu se vor adeveri și celelalte.
Acum noi, într-adevăr, am amortizat costurile gazului scump diluând gazul acesta scump cu gaz mai ieftin pe care l-am cumpărat în perioada caldă a anului. De asta, deocamdată, nu putem să le reducem. Dar tendința generală pe piața europeană este de scădere a prețurilor.
Eu sunt absolut ferm convins că, pe parcursul anului viitor, prețurile vor scădea. Prețurile se vor menține, cel puțin, sub nivelul la care îl avem astăzi în stocuri. Și, respectiv, odată cu epuizarea, cel puțin după ce epuizăm stocurile astea. În mod normal trebuie să se epuizeze cam la sfârșitul lui martie-aprilie. Dacă reușim să achiziționăm gaze până atunci și să diluăm stocurile acestea și mai mult cu gaze mai ieftine, dacă se păstrează tendința de scădere a prețurilor, noi vom avea o reducere și a prețurilor pentru consumatori. Acum, când și cu cât eu nu vreau să intru în această speculație.
Pentru că inclusiv din cauza faptului că am fost cândva la ANRE și cunosc foarte bine pâinea aceste instituții. Cel mai simplu lucru pe fața pământului e să reduci tarifele. Toată lumea se bucură, toată lumea e fericită. Cel mai complicat după asta e să le ridici înapoi. De asta eu nu aș vrea să facem acum promisiuni foarte optimiste. Uite, noi anul viitor reducem tarifele nu știu cu cât. Haideți să vedem gaz concret, prețurile concrete atunci când vom cumpăra și eu sunt sigur că tendința va fi cu certitudine de scădere. Acum, cum și când și cât eu nu vreau să promit. Este pâinea ANRE. Eu sper foarte mult că noi o să reușim să facem acest lucru chiar în perioada până la consumarea perioadei reci. Dar nu vreau să promit acest lucru până nu avem cifrele pe masă și certitudinea în privința prețurilor.
Radu Osipov: Un punct de cotitură în 2023 auditul „Moldovagaz”. Guvernul a făcut o propunere către „Gazprom” ca să accepte peste 8 milioane de dolari și să renunțe în schimb la pretențiile financiare. „Gazprom”-ul a respins auditul în Consiliul de Acționari „Moldovagaz”. Ce urmează și ce aveți de gând să faceți? Veți merge în arbitraj împotriva „Gazprom”?
Victor Parlicov: În primul rând, însuși faptul că nu am putut finaliza acest exercițiu și putem acum sta ferm pe poziții, este, pe de o parte, rezultatul diversificării surselor, că noi nu mai suntem dependenți de o singură sursă. Nu mai suntem dependenți doar de „Gazprom”. Pentru că, vă dați seama, indiferent de care ar fi fost rezultatele auditului, dacă tot ești dependent doar de „Gazprom”, puterea ta de negociere în raport cu această companie ar fi mult mai joasă. De asta, inclusiv faptul că noi am avut posibilitatea să ne formulăm o poziție destul de fermă, dură, aș spune, în raport cu „Gazprom” pe negocierea achitării acestor datorii este rezultatul diversificării surselor.
Acum, pe moment, nu este nevoie „Moldovagaz” sau cineva să se adreseze în arbitraj. Deci, în principiu, este o datorie pe care trebuie s-o execute „Gazprom”, trebuie să întreprindă acțiuni pentru a încasa acești bani. Noi suntem siguri că aceste acțiuni nu au cum să aibă succes într-un spațiu juridic. După rezultatele auditului, ne spun că datoriile acestea nu sunt executabile.
De aceea noi nu ne facem atâta griji de ele. Facem următorul exercițiu în care vrem să înțelegem deja, noi, ca stat Republica Moldova, dacă am fost sau nu prejudiciați la formarea Gaz 30 „Moldovagaz” pentru că acolo au fost câteva serii, inclusiv de contribuții, unde statul a contribuit cu active și aceste active au fost cumva evaluate, dacă au fost corect evaluate sau nu. Deci noi vom merge și vom investiga suplimentar. Și, iată, acolo, dacă noi vom considera că statul Republica Moldova a fost cumva prejudiciat, atunci Guvernul Republicii Moldova va acționa pentru a compensa sau pentru a revendica acest prejudiciu.
Radu Osipov: Domnule ministru, pe scurt, tot despre relația cu „Gazprom”. Pentru că, într-un fel, cu Centrala Cuciurgan avem un contract de lungă durată până la sfârșitul anului 2024 gazele rusești produc energie electrică, care ulterior ajunge pe malul drept la prețuri preferențiale. Care sunt alternativele, își vor permite oamenii să plătească curent electric din alte surse, nu din regiunea transnistreană?
Victor Parlicov: Repet, noi deja am demonstrat că noi putem achiziționa și să ne asigurăm tot necesarul de energie electrică din alte surse. Doar că aceasta a fost atunci. Bun, atunci asta erau niște recorduri de prețuri la nivel european. Acuma eu cred că nu am fi ajuns la tarife de gen de aproape 6 lei, cât erau atunci aprobate și nu știu dacă au funcționat vreo zi măcar. Dar ceea ce e important să înțelegem e că acest contract oferă câteva elemente. Primul, da, ne oferă niște prețuri predictibile și oricum mai avantajoase decât alternativa pe care am fi putut s-o avem dacă achiziționam din România. Repet, noi și acum o parte din volume le procurăm din România. Sunt volume limitate pe care le cumpărăm la cel mai jos preț de 90 EURO. Și sunt volume mai mari sau volume aproximativ aceleași, dar energie mai mult de echilibrare, pe care o cumpărăm de pe piața, de pe OPCOM, deci de pe bursă. Păi, iată, la moment, prețul mediu al acestor tranzacții având în vedere că e energia asta cu preț plafonat la 90 EURO pe Megawatt/oră este limitată, noi avem un preț în jur de 115-120 EURO pe Megawatt/oră. Ceea ce, practic, e dublu față de ceea ce avem noi din regiunea transnistreană.
Dacă noi toate volumele le vom procura de pe piața românească, eu cred că și în România vor sălta prețurile la energie și noi am putea să ne trezim cu prețuri mult mai mari, inclusiv în regiune. De asta, prima problemă pe care o rezolvăm cu acest contract este să ne întâlnim oricum stabilitatea prețurilor la noi, la consumatorii noștri.
Doi, este o problemă care ține de stabilitatea regiunii transnistrene. Inclusiv luna noiembrie 2022, a demonstrat că dacă ei nu ne livrează energie câteva luni, ei practic rămân fără bani pentru buget și asta ar putea duce la o destabilizare a regiunii. Iar asta este exact lucrul pe care nu ni-l dorim, în special având un război, aici, în preajmă. Și probabil că acestea sunt două momente principale. Al treilea moment - noi oricum avem nevoie de timp pentru a discuta cu cei din regiunea transnistreană un proces pașnic de reintegrare a țării. Și eu cred că un contract pe termen lung creează această bază și de, să spunem, spațiul de timp necesar pentru că ne dă un răgaz pentru a purta aceste discuții.
Radu Osipov: Domnule ministru, vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația și ați fost ÎN CONTEXT, unde vă mai așteptăm.
