Copiii refugiați din Ucraina învață limba română într-un sat din Ștefan Vodă
În satul Popeasca din raionul Ștefan Vodă, mai mulți copii refugiați din Ucraina încearcă să uite încercările prin care au trecut pornind de la fiecare cuvânt învățat în limba română. Printre ei este Dumitru, un băiat de 13 ani din Sumî, care își împarte zilele între școala rusă din oraș și gimnaziul sătesc, unde descoperă pas cu pas sunetele limbii care i-a devenit a doua acasă.
Echipa Radio Moldova le-a aflat povestea și parcursul lor „ZI de ZI” în procesul de integrare aici în Republica Moldova.
Dumitru a ajuns împreună cu familia în satul Popeasca acum trei luni. De atunci, băiatul își împarte timpul între școala de limbă rusă din centrul raional și lecțiile de la gimnaziul din sat.
Încetul cu încetul, învață primele cuvinte în limba română, iar acasă încearcă să-i învețe și pe părinții săi expresiile noi.
„Bună ziua, 13 ani, salam, cașcaval, ceai, cafea, biscuiți, sare, zahăr, apă”, sunt primele cuvinte pe care le-a învățat Dumitru.
Lana, o altă elevă refugiată din orașul ucrainean Oleksandria, vine la lecții împreună cu Dumitru.
Se află în Republica Moldova de mai bine de un an, iar când am întâlnit-o, s-a prezentat în limba română și ne-a arătat cât de bine știe deja să numere.
„Bună ziua, mă numesc Lana, am 13 ani. Un, două, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece”, a rostit fetița în limba română.
Ghidul lor în această călătorie lingvistică este învățătoarea Maria Caraman, profesoara care îi ajută să citească, să facă matematică și să se obișnuiască cu expresiile simple de zi cu zi.
„Copiii sunt diferiți, pentru că sunt și romi, sunt și ucraineni. Frecventează și școala rusă la Ștefan Vodă și se implică, care mai mult, care mai puțin, dar oricum se străduiesc să vină regulat”, spune profesoara.
Orele încep cu alfabetul, continuă cu exerciții de citire și se încheie cu activități practice și jocuri.
„Pentru că au vârste diferite, puțin complicat. Vin la șapte până la șaisprezece ani. Cei mai mari reușesc mai ușor, cei mici cu pași mai mici. Dar știm abecedarul, facem puțină matematică, activități, aplicăm, desenăm, învățăm cuvinte noi, le pronunțăm, încercăm să traducem, mai râdem”, mărturisește Maria Caraman.
Profesoara povestește și despre ambiția unui băiețel care „a venit în septembrie și deja încearcă să vorbească în propoziții simple în limba română”.
Cursurile de limba română sunt posibile datorită unui parteneriat semnat în aprilie 2024 între gimnaziul din Popeasca și Uniunea Tinerilor Romi din Republica Moldova, cu sprijin financiar din partea Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR).
Directoarea școlii, Diana Zmeu, spune că instituția a rezervat o sală specială pentru aceste activități.
„Numărul copiilor este diferit din cauza fluxului. Unii vin, alții pleacă. Copiii participă la cursuri de la ora 14:00 până la ora 15:00 - 16:00. De obicei, sunt 8 - 10 și lecțiile se desfășoară deja de un an și jumătate, de luni până vineri. Le este greu copiilor să învețe limba română, dar, încet - încet, fac progrese”, afirmă directoarea.
În satul Popeasca funcționează și un centru de plasament temporar pentru refugiații din Ucraina.
Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului aproximativ 1.9 milioane de ucraineni au tranzitat Republica Moldova, iar peste 130.000 au ales să rămână în țară. Dintre ei, mai bine de 20.000 sunt copii de vârstă preșcolară sau școlară.
CITIȚI ȘI:
- Limba română, punte către integrare: refugiații învață să-și construiască o nouă viață
- Peste 100 de copii ai refugiaților ucraineni fac studii în paralel – la Chișinău și în școlile din Ucraina
- Refugiații ucraineni aleg să-și înscrie copiii în școlile din Chișinău
- Mai multe clase cu predare în limba ucraineană: studierea limbii române, obligatorie
