Interviu ÎN CONTEXT// Ilie Chirtoacă: Una din condițiile Comisiei Europene pentru R.Moldova e ca CSM și CSP să fie funcționale
Bătălia pentru viitorul european se dă și pe domeniul justiției. Există un mandat politic, care permite intervenția în acest sistem o singură dată. Aceasta înseamnă un mecanism de resetare prin Pre-vetting și Vetting. Cei care trec testul își păstrează locul în domeniu. Pe ultima sută de metri a acestui an, a fost aleasă formula nouă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a vorbit despre impactul acestui proces în cadrul unui interviu oferit pentru emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Mai jos găsiți textul interviului.
Ilie Chirtoacă: Cei care au contestat exercițiul de evaluare extraordinară, dar și care au considerat că, uite, nu puteam face această adunare deoarece nu avem decizii. Deci, au fost acomodați, le-au fost oferite toate pârghiile, astfel încât ei să aibă timp. S-a anulat o Adunare generală și vorbim nu despre 10-20 de oameni. Peste 400-500 de oameni au pus pe stop Adunarea Generală din august și s-au întâlnit abia la sfârșit de an, doar ca trei oameni să poată avea șanse egale pentru a participa la acest concurs, să fie aleși de către colegii lor. De ce este important CSP-ul și de ce este important să avem o nouă componență a CSP? În primul rând, pentru că Comisia Europeană, atunci când ne-a acordat statutul de candidat, a spus că din cele nouă condiții, una dintre ele și foarte importantă este ca Republica Moldova să avanseze pe calea evaluării, astfel încât organele astea care reprezintă judecătorii și procurorii să fie funcționale.
Radu Osipov: Adică, asta înseamnă că a mai fost îndeplinit un pas cerut de Comisia Europeană?
Ilie Chirtoacă: Din acele rămase restanțe s-a făcut încă un pas. Deci, putem să bifăm acțiunea ca realizată. Că etapele esențiale ale reformei justiției, în partea ce ține de alegerea acestor organe, au fost realizate. Și acum, de ce asta este important? Deoarece și CSM și CSP în continuare urmează să aibă un rol super mare. Și dacă nu exista încrederea anterior față de acești membri: că erau considerați corupți, că erau considerați că nu aveau o etică financiară și corespunzătoare, acum, această prezumție există, ei au mers, au fost evaluați de către persoane internaționale. Și, iată, acum de ce asta este important și pentru cetățeni să înțeleagă că, de acum încolo, CSM-ul să fie cel care se va expune cine este promovat în Procuratură, cine este sancționat, cum are loc, în general, organizarea sistemului.
Și aveam nevoie de aceste organe, care sunt noi și care au trecut prin filtrul ăsta extraordinar. De acum încolo, o mare greutate este pe umerii lor, deoarece ei vor trebui să curețe stemul. Și, de fapt, pentru asta pleda societatea, pentru asta pleda societatea civilă și sper că și procurorii se bucură că, în sfârșit, și-au exercitat un drept de vot. Cum noi o facem cu politicienii o dată la patru ani, așa și ei. Și-au ales liderii care de acum încolo le reprezintă interesele, salariile, modul în care își desfășoară munca și activitatea. Deci eu cred că e o zi de câștig și pentru ei.
Radu Osipov: Concursul pentru șeful Procuraturii Generale se pare că nu prezintă interes mare pentru oamenii din sistem pentru că poate e contestat pe mai multe paliere - la Curtea Constituțională, în instanța de drept comun, a fost și o decizie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Care ar putea fi deznodământul și efectele pentru direcția Republicii Moldova înspre Uniunea Europeană?
Ilie Chirtoacă: Chestiunea procurorului general este o chestiune lăsată foarte mult timp fără atenție. Având în vedere că exista demult acea decizie prin care procurorul actual era evaluat nu bine și, respectiv, urma să aibă loc excluderea sau, mă rog, demisia acestuia. Dacă are dreptate Comisia sau dacă are dreptate fostul procuror, asta o decid iarăși instanțele. Dar pentru Republica Moldova ca stat interesul mai mare este să avem pe cineva în funcție, un procuror plenipotențiar, deci nu putem merge cu interimate în toate funcțiile cheie deoarece interimatul înseamnă lipsa unei stabilități și eu cred că una din condițiile pe care le-a pus acum Comisia Europeană e ca până în martie 2024 să fie cel puțin identificat, realizat acest concurs este o chestiune foarte benefică pentru că motivează autoritățile noastre să aleagă pe cineva în urma unui concurs, care să-și asume această responsabilitate de investigare în primul rând a infracțiunilor și a corupției în particular.
Iarăși am să merg înapoi la CSP. Este foarte important că avem un CSP în componență nouă și care cred că are mai multă legitimitate acum să organizeze un concurs propriu. Pentru că atât contestația domnului Stoianoglo, hotărârea Curții Constituționale, hotărârea Curții Europene și toate întrebările față de acest concurs și legitimitatea lui sau în ce măsură a fost un concurs bazat pe merit, urmează a fi acum din nou epuizată sau trezită o nouă întrebare față de actuala componență CSP. Dacă vreți, e un prim test pentru noua componență CSP, să facă un concurs pe bune, să aleagă un candidat la funcția de procuror general.
Radu Osipov: Tot în 2023, CSM a trecut Pre-vettingul, a devenit funcțional. Cum se va vedea acest lucru în viața reală de zi cu zi, și cum poate ajuta instanțele să devine mai bune atunci când există o anumită cerere din partea populației? Și, bineînțeles, că există și un mandat politic care se referă la resetarea judiciară și la aderarea europeană.
Ilie Chirtoacă: Pentru termen scurt, eu nu cred că noi, cetățenii de rând sau cei care merg în instanță, vor simți efectul imediat. Dar pentru Republica Moldova care vrea să construiască un stat de drept, care vrea să vină investiții străine, orice investitor străin, companie mare se va uita mereu la standardele de calitate și la ratingul sistemului de justiție. Și dacă există încrederea în acest sistem, există șanse mai mari că ei vor veni aici. Iar acum, de ce este asta important? Un CSM și un CSP funcțional pot deja să contribuie mai mult pentru a spori imaginea din sistem dacă vor asigura promovări bazate pe merit, astfel încât cel mai bun procuror sau cel mai bun judecător să fie numit în funcție.
În partea ce ține de Vettingul judecătorilor, la fel, este o etapă importantă, practic o a doua etapă în reformarea sistemului, evaluarea judecătorilor Curții Supreme. La fel, există o nouă lege cu privire la Curtea Supremă, care îi schimbă un pic atribuțiile și rolul. Și astfel încât oamenii care vor merge acolo sau care sunt acolo trebuie să se bucure de aceeași legitimitate.
Am fost în fața unui exercițiu destul de complicat, când peste 80% din judecătorii Curții Supreme au demisionat. Au demisionat din varii motive, dar inclusiv pentru faptul că nu au vrut să treacă acest filtru de integritate. Și e anevoios procesul pentru că a fost o situație de criză. Curtea Supremă a fost practic blocată. Dacă nu era să fie un CSM, lucrurile aveau practic să se blocheze. Iar CSM-ul a reacționat prompt. A numit temporar acolo judecători. Între timp vine evaluarea. Au fost deja trei evaluări pozitive. Deci, judecătorii care își exercită în prezent mandatul de judecător la Curtea Supremă au fost evaluați pozitiv, ceea ce înseamnă că încet-încet vom avea poate nu o nouă componență a Curții Supreme, dar cel puțin o reputație nouă a Curții Supreme. Lucru care este extrem de important pentru sistem. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere în actul de justiție. Și asta se întâmplă și prin decizii bune, care explică de ce X sau Y are dreptate, dar și prin reputația aceluia care o dă. Pentru că mulți ani s-a perpetuat, inclusiv prin mass-media, faptul că avem judecători corupți care nu trăiesc după sursele legale, adică au un stil de viață care nu corespunde cu averile. Și, iată, acum cel puțin pentru câțiva din ei această reputație a fost curățită. Sigur contează în continuare și ce vor face ei. Dar eu cred că este o măsură necesară în urma căreia vor câștiga în primul rând judecătorii.
Radu Osipov: Foarte important - în 2023 relația dintre politic și justiție. Curtea Constituțională a scos în afara legii un partid politic, formațiunea Șor care a reușit să se reinventeze și a creat sateliți. Parlamentul a încercat să pună în practică acea decizie, prin amendarea Codului electoral. Prima dată nu a mers, apoi a votat din nou, după ce a făcut amendamentele, iar până la urmă, Comisia Guvernului privind Situații Excepționale a intervenit și a interzis sateliții din cursa electorală. Cum vi se pare acest aspect?
Ilie Chirtoacă: În mod normal, o Comisie Excepțională nu ar trebui să aibă un mandat atât de larg. Acest lucru e periculos, în special atunci când nu ai parte de o democrație veritabilă. Mai mult decât atât, există și puterea unui precedent. Ceilalți care vor veni și poate vor avea alte viziuni, vor putea face același lucru. Și de fapt ce înseamnă o hotărâre a Comisiei pentru Situații Excepționale? Înseamnă o excepție de la procedura normală a lucrurilor care implică o instanță judecătorească, un control judiciar și desigur că și deciziile Comisiei Excepționale merg printr-un filtru judecătoresc. Însă mandatul și atribuțiile acesteia trebuie să fie mult mai limitate și în special în chestiunile care țin de justiție nu trebuie să lăsăm politicienii să ia decizii. Trebuie să lăsăm judecătorii care cel puțin au o pregătire și pot să pună o balanță. Acum nu mă încumetez să spun a fost corect sau nu. Cu siguranță, în instanță nu există chestia asta de agilitate, adică lucrurile au loc mult mai întârziat și atunci cred că asta ne lipsește, dar asta iarăși e o garanție că atunci când lucrurile sunt făcute rapid, există și scăpări. La un moment dat, politicienii, totuși, trebuie să facă un exit din justiție. Trebuie să asigure legi bune, persoane integre numite în funcții cheie acolo până unde le este limitat mandatul.
În continuare iarăși revenim la CSM și CSP. Deci persoanele care reprezintă sistemul trebuie să se îngrijească ca lucrurile să meargă bine.
Revenind la cazul concret, Curtea Constituțională a spus foarte clar că un partid este declarat neconstituțional deoarece a făcut încălcări, a eludat regulile cu privire la finanțarea partidelor. Și acest lucru nu s-a întâmplat o singură dată, deci a fost o chestiune sistematică.
Acum sateliții și cum au reușit ei să se mobilizeze rapid e o altă chestiune. Totuși sistemul de drept - și cred că asta și-o doresc toți cetățenii - este important să reacționeze rapid. Nu există rostul unei hotărâri judecătorești dacă ea vine prea târziu. Dar acest lucru vine cu un cost, deci este foarte periculos să permitem ca o Comisie pentru Situații Excepționale să ia decizii chiar pe toate domeniile. Înțelegem că este un război hibrid, totuși, din punctul de vedere al statului de drept, cu cât mai des recurgem la metodele extraordinare, cu atât mai mult șansa este ca aceste decizii să nu fie corecte.
Și, în final, cred că 2023 a fost un exercițiu bun, dar care ne arată anumite tendințe nu tocmai sănătoase, dacă acestea continuă. Cred că trebuie noi toți împreună să facem pledoarie pentru ca Situația Excepțională să fie justificată de chestiuni ce țin de securitatea națională, și nu de interese politice. Nu știu în ce măsură a fost o balanță în acest caz concret.
