Economic

2023 - un an complicat pentru agricultori. Fermierii speră la discuții „constructive” cu autoritățile și recunosc necesitatea modernizării sectorului agricol

Anul 2023 a fostul complicat pentru agricultori. Producătorii de cereale au mărșăluit cu tractoarele prin capitală, dar problemele pentru ei au început de fapt în 2022, o dată cu invazia Rusiei contra Ucrainei, care a dat peste cap piața din regiunea Dunăre - Marea Neagră. Pe de altă parte, producătorii de fructe s-au reorientat. Guvernul în același timp s-a concentrat pe zootehnie pentru a lungi lanțul valoric al produselor agroalimentare moldovenești.

Invazia Rusiei contra Ucrainei a generat dezechilibre. Din cauza inflației, agricultorii s-au împrumutat scump, au crescut prețurile la imputuri și la motorină, excesul de grâne ucrainene ieftine a dat în jos prețurile la cereale. La un moment dat, prețurile la grâu erau de două ori mai mici decât costurile suportate de fermieri. Pe ultima sută de metri, Guvernul a impus totuși restricții la importul de cereale din Ucraina.

Alexandru Slusari, director executiv, Asociația „Forța Fermierilor”: „Solicitarea noastră a fost încă în primăvară 2023, atunci când au făcut acest lucru și țările vecine acolo ei au izbutit și a fost introdus embargoul în Romania, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și noi am rămas ca insuliță, unde intra producția din Ucraina și porumb, și grâu, și floarea soarelui în 2022, aceste cantități au fost de zeci de ori mai mari comparativ cu anul precedent și asta desigur a influențat situația. Cu mare întârziere, peste jumătate de an, după solicitările noastre, Guvernul a introdus acest mecanism de restricționare a importurilor și chiar cu întârziere, dar această măsură un pic a îmbunătățit situația. Prăbușirea pieței interne a fost oprită și chiar în următoarele două luni noi am atestat creșterea lentă a preturilor. Unica măsură, care a fost cât de cât eficientă pe parcursul anului 2023, cea cu legea deputatului Trubca referitoare la rambursarea TVA-ului. Și noi am reușit să transformăm banii înghețați pe conturile agricultorilor, banii lor ca atare cu care ei au creditat statul, i-am transformat în 300 de milioane - bani care real au ajuns pe conturile agricultorilor și au fost folosiți în circuit, ca compensare pentru achitarea unor impozite”.

Vasile Mîrzenco, director executiv, Federația Națională a Fermierilor: „Mai greu a fost în zona de sud: raioanele Cahul, Cimișlia, Stefan Vodă, Cantemir. Greutățile în aceste zone au fost provocate de secetă și plus la aceasta ca și toți ceilalți au fost afectați de prăbușirea prețurilor în primul rând la cereale și oleaginoase și prețuri foarte scăzute în comparație cu cheltuielile care au crescut tot considerabil anul acesta, anul trecut. Am fost și la proteste, am ieșit și noi împreună cu colegii din Asociația „Forța Fermierilor”, dar sperăm totuși mult că în anul viitor vom avea un dialog cu mult mai constructiv cu Ministerul Agriculturii, cu Guvernul, cu autoritățile în ansamblu, dar și noi trebuie să ne mobilizăm ca să ne schimbăm atitudinea noastră față de ceea ce înseamnă tehnologii moderne, dar mai ales noi trebuie să ne învățăm să însușim regulile de accesare a pieței, fiindcă dacă noi mai știm a crește, a produce, noi deloc nu avem abilități de a ne promova pe piață produsele noastre”.

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Au fost făcute plăți directe pentru fiecare ha, câte 1238 de lei pentru reducerea costurilor și au fost repartizate 200 de milioane lei, țintit pentru acești agricultori. Tot pentru acești producători de cereale, care au fost afectați de către majorarea de prețuri la împrumuturi și scăderea prețului de vânzare s-a luat decizia de plată la acciză la motorină, per total au fost făcute plăți de peste 150 de milioane de lei. În conturile lor, per total anul curent producătorii de cereale inclusiv cei cu destinație la export au primit de la stat peste 350 de milioane de lei, suport direct numai această categorie de agricultori. Până în luna iunie, a funcționat legea rambursării TVA-ului, per total au fost rambursate mai mult de 324 de milioane de lei, s-a luat decizia de a prelungi acea lege și ea va fi votată și din luna iunie va fi prelungit programul de rambursare a TVA-ului pentru agricultori, încă pentru un an de zile il prelungim - din iunie până în iunie. Identificăm agricultorii care au avut de suferit de pe urma secetei ca să cunoaștem într-un final lista completă de agricultori care au avut de suferit și care pot confirma acest lucru cu un act de la Comisia Situații Excepționale și când vom cunoaște situația, numărul total de agenți economici, valoarea totală a pierderilor vom stabili modalitatea și tipul de ajutor care va fi acordat acestor agricultori”.

În 2023, Ministerul Agriculturii a realizat o nouă politică de subvenționare în zootehnie. Scopul este lungirea lanțului valoric, în așa fel ca materiile prime ieftine să nu meargă doar la export, dar să rămână în economia națională.

Ludmila Catlabuga are o fermă de vite la Soroca. A reușit să se extindă și să crească producția de lapte.

Ludmila Catlabuga, fermier, Soroca: „Începând cu plățile directe per cap de animal a fost doi ani la rând, s-a obținut rezultate ce țin de creșterea șeptelului, efectivelor de animale în ferme, dar totuși impactul cel mai mare pe care noi ni l-am propus era să fie pe produs, pentru că noi în mare parte suntem focusați pe produsul finit, și respectiv anul acesta a fost lansată plata per kg de lapte, dar la fel a și rămas per cap de animal, și acest suport pentru noi a fost ca un suflu de aer. O parte bună din aceste plăți au mers pentru acoperirea tuturor datoriilor, care au fost acumulate pe parcursul acestor ani”.

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Vorbim despre premieră absolută, au fost lansate pe 19 decembrie două programe naționale de dezvoltare a agriculturii: vorbim de sistemele de irigare centralizate și vorbim despre dezvoltarea fermelor de vaci de lapte, datorită plăților pe cap de animal, ulterior, noi plătim și per litru de lapte, noi plătim câte trei lei. Avem deja peste 44 de mii de tone de lapte produse în condiții de fermă, față de 28 de mii de tone în 2021, practic avem dublarea cantității de lapte și eu cred că acest proces va fi unul continuu și toți cetățenii Republicii Moldova vor beneficia de lapte autohton de o calitate deosebită”.

În 2023, Republica Moldova a ieșit din zona șantajului rusesc, producătorii de fructe nu au fost afectați substanțial de embargourile impuse de Moscova. Datorită liberalizării pieței europene, s-au reorientat după declanșarea războiului.

Iurie Fală, director executiv „Moldova Fruct”: „Au fost exportate o cantitate record de prune în UE, în deosebi, 76 de procente din acele 78 de mii de tone au luat calea UE. Merele noi le-am exportat în aproximativ 40 de țări ale lumii, sunt însă cantități încă destul de mici, dar sunt primii pași, adică se formează anumite legături, am avut un export foarte bun de cireșe, am exportat cea mai mare cantitate din istoria Republicii Moldova pe piața Uniunii Europene. Este vorba de 2.600 de tone de cireșe comparativ cu 275 de tone anul trecut. Cele mai multe mere, undeva 45%, merg în Federația Rusă, alte 30 % merg în fostele țări CSI, iar alte 17 procente din mere deja le exportăm în alte țări, principala destinație este Romania și iată aici avem foarte mult de lucru. Necesitatea de a diversifica piețele este foarte mare. Pentru producătorii de mere embargoul într-adevăr va avea niște efecte negative, însă trebuie să constatăm că sectorul s-a ajustat și a luat în calcul acele patru embargouri care pe parcursul anilor au fost și cei care cu greu se conving încep să vadă că în piața UE este posibil de făcut export, o piață cu peste 500 de milioane de consumatori. Sper că semnarea acordului de inițiere a negocierilor de aderare la UE va fi foarte benefică pentru sector. Vorbim despre investiții, care vor veni în dezvoltarea infrastructurii și susținerea sectorului”.

În 2023, subvențiile în agricultură au ajuns la 1,9 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, fondul pentru agricultură a crescut practic de două ori.

Autor: Aurelia Leorda-Paniș

Citește mai mult