Interviu ÎN CONTEXT// Carolina Novac: Obiectivul consumului de 30% de energie din surse regenerabile până în 2030 este realizabil
Guvernul a stabilit un plafon pentru capacitățile fotovoltaice pe care le pot instala producătorii mici. Anul acesta a intrat în vigoare un mecanism nou: facturarea netă. Adică relația dintre cei care și-au instalat panouri și operatorii rețelelor de distribuție devine comercială. Așadar, pentru facturarea netă, capacitatea maximă de putere care poate fi instalată este de 100 de Megawați în total.
Fiecare producător va avea totuși limite individualizate în funcție de consumul mediu din ultimii trei ani. Astfel, Republica Moldova își propune ca până în 2030 să consume 30% din energia electrică din surse regenerabile.
Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a oferit mai multe detalii despre aceste subiecte în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, iar mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, este cu noi în platou. Bună seara, bun venit ÎN CONTEXT.
Carolina Novac: Vă mulțumesc de invitație. Bună seara.
Radu Osipov: Ninsorile au dat bătăi de cap distribuitorilor de energie. Peste 80 de mii de oameni au rămas fără energie electrică și dimineață erau unele probleme la Rezina. S-a reușit, s-a rezolvat până la urmă reconectarea lor?
Carolina Novac: Actualmente, s-a aplanat și cred că putem trage linia și spune că, în total, autoritățile și-au făcut treaba pentru că, pe de o parte, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, dar și anumiți decidenți politici au anunțat încă din timp, acum câteva zile, au venit cu acea avertizare că condițiile meteorologice urmează să se înrăutățească. Pe de altă parte, putem spune și merită a fi subliniat rolul și al Centrului de Dirijare a Situațiilor Excepționale, care s-a întrunit încă din data de 7 ianuarie, deci în seara Crăciunului, alături de mai multe autorități competente, au încercat să gestioneze această criză la maximum posibil. Desigur, am avut o serie de factori care au dus la situația acestei crize. Pe de o parte, vorbim de un ciclon, în egală măsură de un aer polar, acestea ciocnindu-se și cu temperaturi destul de scăzute. Dar și în egală măsură vorbim de precipitații abundente, care au condus la crearea acelui polei și chiar chiciură în anumite situații.
Și atunci avem trei raioane, care au fost afectate în mod particular. Vorbim de Rezina, Florești și Orhei. Și chiar din dimineața zilei de 8 ianuarie până la sfârșit de 9 ianuarie a avut loc o criză destul de semnificativă. Unde specialiștii - și vorbim aici de vreo sută de specialiști energeticieni - au trebuit să gestioneze o criză destul de majoră, unde, cumulativ, peste 80 de mii de consumatori au fost deconectați. Și să lucreze în cele mai aprige circumstanțe, încercând să reconecteze, să aducă curentul electric la acei consumatori care încă sărbătoreau.
Radu Osipov: Sperăm că cei care au fost deconectați, au rămas fără curent electric, ne pot urmări acum la televizor. Așadar, revenind la regenerabile. Avem aceste limite pentru autoconsum: 43 de Megawați pentru casnici, 7 Megawați - instituțiile publice și restul - 50 de Megawați. Capacitatea maximă în total 100 de Megawați. Ar fi cam 4500 de producători de acest fel. De ce sunt necesare aceste plafoane până la urmă și facturarea netă cum îi va afecta pe cei care deja și-au instalat fotovoltaice?
Carolina Novac: Cred că trebuie de menționat înainte să vorbim despre facturare netă, este relevant de subliniat situația actuală în sectorul regenerabilelor și anume vorbim de prosumatori sau de cei care și-au instalat panouri fotovoltaice pentru propriul consum pe acoperișurile lor. Deci actualmente avem o capacitate cumulată la 115 Megawați. Ce înseamnă acești 115 Megawați? De exemplu, la „Termoelectrica” ca factor comparativ, CET 2, vorbim de capacitate instalată, dacă nu greșesc, în jur de 245 de Megawați. Deci, cert am văzut că, pe vreme de criză și anume, anul trecut sau mai exact începând cu 2022, octombrie, când prețurile la energia electrică și anume din cauza prețurilor care au crescut vertiginos din cauza crizei de gaze naturale, în urma războiului din Ucraina, moldovenii au realizat că poate e mai bine să investească în propriile capacități de instalare a panourilor fotovoltaice și să beneficieze, prin urmare, de energia produsă la ei acasă. Lucru care, în primul rând, trebuie apreciat și trebuie să ne bucurăm că reușim să creștem aceste capacități la noi în țară, de generare de energie electrică. Deci, vorbim de o capacitate mai mare de generare a energiei electrice în Republica Moldova, care mai mult de atât, este și una verde. Deci, ne ajută și să contribuim la obiectivul de decarbonizare până în 2050.
Acum, care este diferența între contorizarea netă și facturarea netă? Actualmente, contorizarea netă, printre altele, mai toate țările europene au trecut la celălalt mecanism de facturare netă, reprezintă energia livrată în rețea, nu există un raport echilibrat de plată între cea livrată și cea luată din rețea. Ce presupune în schimb facturarea netă? Dacă la contorizarea netă se trăgea o linie la sfârșit de 31 martie în fiecare an, și în principiu ar trebui ideea de contorizare netă să reprezinte energia electrică ce acoperă propriul consum al respectivului consumator. Acum cu facturarea netă, energia luată din rețea va avea prețul obișnuit, deci la tariful actualmente aplicabil, și cea livrată în rețea de către prosumator, adică cea în exces, deasupra propriului consum, va avea un alt preț setat de către Agenția Națională de Reglementare în Energetică.
Radu Osipov: Adică va fi mai ieftină.
Carolina Novac: Va fi la un preț mai mic, în principiu. Și ar trebui să reprezinte prețul cumulativ sau media ponderată a tuturor cantităților de energie electrică pe care le însumează în cadrul „Energocom” acum. Care este ideea? Pentru că ce se întâmplă în cazul Republicii Moldova e că am avut situații în care multe capacități au fost supradimensionate, însă ideea de consum propriu trebuie să fie respectată. Și atunci, prin prezenta hotărâre de Guvern, noi de fapt intenționăm să venim cu un mecanism de care să beneficieze cât mai mulți consumatori. Și aici sigur că trebuie să avem în vedere nu doar agenți economici, dar în primul rând mă refer la consumatorii casnici și, în egală măsură, la instituțiile publice, de ce nu, și alte entități din Republica Moldova. Deci ideea este de a distribui în mod echilibrat aceste beneficii către toți doritorii în Republica Moldova. De a-și instala aceste capacități.
Radu Osipov: Ministrul Parlicov a vorbit de multe ori despre licitațiile pe capacități mari. Într-un fel, un mecanism de subvenționare. Cum va funcționa acest mecanism? Ce garanții oferă statul pentru investitorii care ar trebui să vină cu bani și să construiască fie parcuri eoliene, fie fotovoltaice?
Carolina Novac: Pentru telespectatorii noștri ar trebui să fie foarte clar. Vorbim de trei mecanisme de sprijin și pentru a nu face confuzie. Vorbim deci de primul mecanism, cum spuneam. Actualmente - facturare netă, anterior contorizare netă. Doi. Mecanismul la tarif fix. Și al treilea - la preț fix. Preț fix însemnând licitația pe care urmează să o organizăm. Vorbim de 105 Megawați capacități rezervate și destinate energiei eoliene. 60 de Megawați - energiei solare. Licitația urmează să o desfășurăm anul acesta. Realmente lucrăm la definirea, finalizarea mai curând a Hotărârii de Guvern cu privire la organizarea licitațiilor pentru energie regenerabilă. Deci, vorbim de capacități mari. Sigur nu sunt suficient de mari la nivel european, unde vorbim de ordinul miilor, chiar și a miilor de Megawați, în funcție de consumul pe care îl au. Dar aceste capacități au fost, desigur, sunt rezultatul modelărilor pe care noi le efectuăm și în cadrul ministerului, a modelărilor de piață. Pentru că aici trebuie să ținem cont de mai multe aspecte, pe de o parte, să ținem cont de consumul în Republica Moldova, care nu este un consum gigant, să zicem suficient de mare ca în România...
Radu Osipov: E un consum mai mult rezidențial.
Carolina Novac: Absolut. Și sperăm mult ca, iată, consumul în Republica Moldova să crească nesemnificativ. În primul rând, pentru că noi ne dorim să reușim să electrificăm mai multe sfere. Deci, aici vorbim și de sectorul rezidențial, care este de departe cel mai dificil de a fi rectificat. Dar, întâi de toate, sectorul transporturilor. Și aici în atenția ministerului vin astfel de solicitări de a veni cu anumite politici de a crește numărul, de exemplu, al acelor încărcătoare, puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice. Acum revenind la licitațiile de regenerabile. Într-adevăr, ce înseamnă aceste capacități mai mari? Pe de o parte, ar trebui să însemne și un preț mai mic versus a doua categorie la tarif fix. Pentru că aici vorbim de un proiect la scară mare, însemnând că investiția este de ordin mult mai mare și într-adevăr vom vedea în următorii ani cum se construiesc acele parcuri cu turbine eoliene și panouri solare la noi în țară. Înseamnă în mod cert că reușim să atingem și acea țintă de energie regenerabilă la noi în țară de 30% până în 2030.
Radu Osipov: Este totuși interesant dacă se va reuși cu aceste parcuri eoliene și fotovoltaice. Ce impact vor avea asupra consumului și dacă pot reduce din dependența față de Tiraspol, care controlează acea Termocentrală de la Cuciurgan.
Carolina Novac: Da, desigur. Apropo, în orice altă țară și din Uniunea Europeană, dar și din afara Uniunii Europene, avem nevoie și de capacități de generare de bază. Fie care au centrale fie pe gaze, fie centrale pe hidro, pe apă, în ideea de a furniza energia de bază de care avem nevoie. Pentru că, după cum bine știm, energia regenerabilă este variabilă și deci avem nevoie de surse.
Radu Osipov: Contează de condițiile de climă: vânt sau soare.
Carolina Novac: Absolut. Nemții au și un termen, ce faci în perioada când nu ai nici vânt, nici soare? Și atunci ai nevoie de o sursă constantă pentru livrarea energiei electrice, mai ales pentru consumatorii casnici. Acum ce facem noi în această idee? Deci, pe de o parte, avem nevoie de energie de echilibrare. Și aici sunt mai multe discuții, inclusiv în mediul privat. Sperăm să vedem astfel de inițiative, dar nu intru în detalii.
Dar, în egală măsură, la fel de curând, a fost adoptată Hotărârea de Guvern cu privire la construcția acelei Termocentrale de 55 de Megawați capacitate, sub „Termoelectrica”, unde sperăm să avem oferte destul de competitive pentru construcția respectivei centrale. În egală măsură, cred că ar trebui să prioritizăm și componenta de baterii de stocare. Și când spun baterii de stocare, în primul rând, mă refer pe de o parte și la nivel de consumatori casnici. Apropo, în România, chiar ministrul Energiei Burduja făcea referire la faptul că programul „Casa Verde” pe care dumnealor îl au ar intenționa să facă acea trecere și să subvenționeze exclusiv bateriile de stocare. Aici, tocmai vorbeam și de faptul că dumnealor nu au o hotărâre de Guvern, care să limiteze sau să plafoneze într-un fel acele capacități pentru anumite tipuri de consumatori. Deci, bateriile de stocare sunt la fel de importante. La noi se analizează actualmente mai multe opțiuni de energie așa-zisă convențională, din surse fosile sau chiar nefosile. În egală măsură aici, apropo, Banca Mondială lucrează actualmente și la un studiu de înlocuire al acelor turbine vechi încă din anii 70 la „Termoelectrica”. Deci, mai multe opțiuni.
Desigur că este și tehnologia de producere a energiei electrice din deșeuri. Și noi avem această problemă în țară cu deșeurile. De aceea am rezolva mai multe probleme, inclusiv, problema ecologică îi putem spune. Însă, pentru a ține cont și chiar a veni cu un astfel de caiet de sarcini, trebuie să vedem rezultatele studiului pe care îl efectuează colegii de la USAID în ideea de a verifica componenta morfologică acelor deșeuri. Și după o să realizăm care este conținutul sau componenta deșeurilor care poate fi utilizată pentru producerea de energie electrică.
Radu Osipov: Așadar, 30 la sută din consum regenerabile până în 2030 - Planul pentru energie și climă adoptat astăzi de Guvern. Considerați că e un obiectiv real?
Carolina Novac: Planul nu a fost adoptat astăzi, dacă îmi permiteți. A fost adoptată o Hotărâre de Guvern care instrumentalizează sau operaționalizează elaborarea acestui plan. Noi considerăm că ținta este realizabilă. Cu câteva paranteze. Dacă se instalează acele capacități destinate licitațiilor de energie regenerabilă - 165 de Megawați. Doi, dacă se instalează acele capacități destinate la tarif fix, deci 120 de Megawați pentru energie solară, deci energie fotovoltaică, dar și alte tehnologii. Plus, de exemplu, 65 de Megawați destinați tehnologiilor din biogaz, unde avem un mare potențial, dar și cele cu potențial din producția de deșeuri. Deci noi am calculat. Și din nou, vreau să subliniez o chestie aici. Acești 100 de Megawați adoptați, deci alocarea din capacități adoptată astăzi în această Hotărâre de Guvern are ca termen de implementare și de alocare a acestor capacități este până în 2025. Deci nu vorbim de 2030.
În paralel, odată cu organizarea licitațiilor și cu instalarea acelor capacități din tarif fix până în 120 de Megawați vom face alte analize. Și, apropo, aici și rolul liniilor electrice. Vorbim de Vulcănești-Chișinău, Bălți-Suceava. Domnul ministru anunța anterior. Vom putea instala și mai multe capacități de energie regenerabilă pe care, de ce nu, să le putem și exporta.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru că ați fost ÎN CONTEXT.
