Interviu ÎN CONTEXT// Cătălin Gomboș: Tactica Kievului de a obține sprijinul fiecărei țări are succes
În condițiile în care în organizații colective, cum sunt Uniunea Europeană și NATO, există anumite țări care se opun acordării sprijinului pentru Ucraina, este logică tactica Kievului să obțină sprijinul fiecărui stat și în acest sens a avut succese în ultima perioadă.
Opinia aparține jurnalistului român, Cătălin Gomboș, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1. Jurnalistul susține că aceasta ar fi o alternativă pentru Ucraina până se vor debloca fondurile promise. Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, o situație complicată pentru Ucraina. Occidentul este acum cu ochii pe Orientul Mijlociu. Au crescut presiunile Chinei asupra Taiwanului, Rusia și aliații ei au creat mai multe puncte fierbinți. În acest context, pacea lui Zelenski cât de convingătoare poate fi pentru establishmentul occidental?
Cătălin Gomboș: Este destul de complicat. Mai e un element foarte important în acest an: este și un an electoral. S-a spus că este anul super electoral al istoriei. Sunt alegeri importante, inclusiv în Occident. În Europa s-ar putea să avem o nouă configurație a Parlamentului European și implicit a Comisiei. În Statele Unite sunt alegeri cu prezidențiale cu o miză extrem de mare. Dincolo de acestea, și este important acest context, pentru că populiștii din societățile occidentale, care oricum au pus accentul pe o necesitate, zic ei, a diminuării sprijinului față de Ucraina pentru că ar fi altul interesul societăților respective, pot să profite de acest moment ca să exercite presiuni asupra guvernelor.
Dincolo de acestea, avem crizele care au apărut între timp, în special criza din Orientul Mijlociu care forțează Occidentul să fie atent și în alte zone și să-și concentreze resursele și pe alte zone. Și mă refer acum la cea mai gravă situație, este în zona Mării Roșii, care este vitală pentru comerțul global și mai ales pentru comerțul dintre China și Uniunea Europeană. Deci, iar avem un aspect extrem de important.
Dar mai este un element. Acest plan de pace al Ucrainei în 10 puncte are o serie de puncte care sunt fezabile. De exemplu, protecția securității alimentare globale, deci a traficului cerealelor prin Marea Neagră sau a obiectivelor nucleare. Însă sunt și câteva puncte care, dacă suntem realiști, implică înfrângerea Rusiei în război. Mă refer, în primul rând, la retragerea Rusiei din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea. Lucru nenegociabil din punct de vedere al Kievului, dar nenegociabil și din punct de vedere al Kremlinului. Cât timp nu pierd războiul, rușii, clar, nu se vor retrage cel puțin din Crimeea și din Donbasul ocupat în 2014.
Și justiție pentru crimele de război comise de forțele ruse. Crime pe care, de altfel, Kremlinul nici nu le recunoaște. Și, din nou, acest lucru trebuie impus sau ar fi necesară o schimbare de regim la Kremlin. Să avem pe cineva care este atât de doritor să-și refacă relațiile cu lumea occidentală, cu democrațiile, astfel încât să fie dispus să facă astfel de concesii mari.
Deci din punct de vedere realist, dacă ar fi să vorbim așa, eu nu cred că cineva din Occident are acum iluzii că se poate impune o pace așa cum își dorește președintele Zelenski, care sigur încearcă să promoveze planul de pace ucrainean. Plan de pace, care este susținut de cei care sprijină, de aliații Ucrainei.
Radu Osipov: Kievul așteaptă, până la urmă, fondurile americane și europene. Dar încearcă și o tactică nouă, să negocieze fonduri de război și garanții de securitate separat cu țări NATO. Care ar fi poziția și interesul României?
Cătălin Gomboș: România a arătat că susține Ucraina. Chiar dacă această susținere de multe ori a fost discretă în ceea ce privește Bucureștiul. Nu s-a afișat foarte tare. Avem mult mai multe semnale în acest sens date de Kiev, care și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul Ucrainei. Tactica Kievului este de înțeles. În condițiile în care în organizații colective, cum sunt Uniunea Europeană și NATO, există anumite țări care se opun acordării sprijinului pentru Ucraina. Mă refer în primul rând la Ungaria, dar nu este singură Ungaria. Asta este în funcție de evoluțiile electorale. Este un pas logic ca cei de la Kiev să încerce să obțină sprijinul țară cu țară. Și au avut niște succese destul de în ultima perioadă. Ne amintim de vizita de acum câteva zile a premierului britanic, Rishi Sunak, la Kiev, care a promis o suplimentare a ajutorului cu două miliarde și jumătate de lire sterline, dacă îmi amintesc bine. Au fost niște ajutoare suplimentare promise și în țările baltice. Deci, ar fi o alternativă până când se vor debloca, dacă se vor debloca, aceste fonduri promise atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite. Deci, partener cu partener, poate să acorde acea finanțare care este vitală în acest moment pentru Ucraina. Mai ales de când s-au oprit, de puțin timp, cu totul banii veniți din Statele Unite.
Radu Osipov: Există până la urmă vreo legătură între așteptările mari pentru contraofensiva ucraineană, lipsa unor înaintări pe front și această ezitare de la Washington sau Bruxelles?
Cătălin Gomboș: Evident că există, pentru că acest eșec al ucrainenilor pe front în ofensivă și, mă rog, este mult de discutat de ce a avut loc acest eșec. Vina se aruncă dintr-o parte în alta. Ucrainenii, știm că zic că n-au primit suficiente arme și nu le-au primit la timp, când ar fi putut să declanșeze ofensiva fără ca rușii să-și fi terminat pregătirile de apărare. Occidentul zice că ucrainenii n-au urmat întocmai planurile care au fost gândite împreună, dar este prea târziu să căutăm vinovați acum. Ideea este că opoziția față de sprijinul Ucrainei a crescut din cauza acestui eșec al Kievului. Pentru că cei care susțineau Kievul aveau un argument foarte puternic - dacă noi îi ajutăm, ei sunt capabili să înfrângă Rusia și să câștige acest război și se va termina mai repede. Odată cu eșecul acestei ofensive ucrainene din vară, a apărut perspectiva unui război de durată, ceea ce implică un sprijin de durată. Ceea ce bineînțeles că implică costuri pentru societățile occidentale, care au obosit, arată, manifestă o oboseală față de acest război. Mai mare chiar și decât cea care există și este reală și în Ucraina.
Radu Osipov: Un nou punct fierbinte a apărut în Marea Roșie, spuneați mai devreme, domnule Gomboș. Marea Roșie este importantă, într-adevăr, pentru comerțul internațional. Americanii și britanicii au început o operațiune contra rebelilor din Yemen. Cum se explică această criză? Ce rol are Rusia și aliatul său, Iranul?
Cătălin Gomboș: Rusia, clar, n-are cum să fie întristată de noua criză care a apărut în Marea Roșie, criză care de fapt este generată de războiul din Gaza, războiul dintre Israel și Hamas care, iar, nu are de ce să întristeze Rusia pentru că abate atenția Occidentului - și mă refer nu doar la clasa politică, ci și la mass-media internațională și mass-media occidentală - de la războiul din Ucraina. În ultimele luni, cu toții am fost mai atenți la ceea ce se întâmplă acolo, în regiune. Iranul are propriul său joc, propriile sale interese în regiune. Interesele sale sunt să slăbească Israelul. Interesele sale sunt să slăbească și Statele Unite, care încă au o prezență robustă în Orientul Mijlociu, chiar dacă nu așa de mare ca în urmă cu 10-15 ani. O prezență care nemulțumește Iranul, astfel încât sunt aceste puncte de presiune pe care apasă profitând în acest moment de războiul din Gaza.
Radu Osipov: Domnule Gomboș, vă mulțumesc mult pentru că v-ați conectat ÎN CONTEXT și pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm la Moldova 1.
