Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: Teoria haosului organizat stă la baza războiului hibrid rus, iar miza sunt blocajele instituționale ale acestor state
O situație de blocaj instituțional în Statele Unite ale Americii (SUA) este miza Federației Ruse și acesta este motivul lui Vladimir Putin să îl susțină pe Donald Trump. Cu cât este mai haotică politica din SUA, cu atât mai mică este capacitatea de reacție, și unul din exemple e lipsa unui consens în legătură cu finanțarea pentru Ucraina.
Opiniile aparțin expertului în politici publice, securitate și relații internaționale, Andrei Curăraru, și au fost exprimate în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”. În platoul de la Moldova 1, expertul a mai explicat că teoria haosului organizat stă la baza războiului hibrid rus. Există dovezi că și protestele din Franța au fost inspirate din Federația Rusă.
Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Rusia solicită deschiderea secțiilor de votare în Republica Moldova la prezidențialele din martie. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău examinează cererea. Kremlinul are o listă de țări neprietenoase, unde nu intenționează să deschidă secții de votare, practic în toate democrațiile blocului euroatlantic. Colega mea, Mihaela Culcinschi, a urmărit subiectul.
Mihaela Culcinschi: Kremlinul are o listă de țări unde nu intenționează să deschidă secții de votare. Moscova nu a inclus Republica Moldova în lista țărilor neprietene. Totuși există un conflict diplomatic, Chișinăul s-a aliniat unor sancțiuni antirusești după declanșarea agresiunii contra Ucrainei, băncile nu cooperează, nu există legături aeriene directe, diplomați și oficiali ruși au fost declarați indezirabili, iar guvernarea de la Chișinău vorbește deschis despre războiul hibrid al Kremlinului și pune problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că Rusia vrea să deschidă la noi secții de votare, nu e clar dacă Moscova vrea să desfășoare alegeri în Transnistria, așa cum a mai făcut, fără aprobarea Chișinăului. Republica Moldova nu a permis niciodată deschiderea secțiilor în localitățile pe care nu le controlează guvernul - au transmis responsabilii de la Externe. Alegerile prezidențiale din Rusia vor avea loc la mijlocul lunii martie, nu se prefigurează surprize. Ekaterina Dunțova, singura candidată anti-război, a constituit partidul Rassvet, adică răsăritul, însă nu a fost lăsată să participe la alegeri, mișcarea mamelor și soțiilor care solicită demobilizarea a fost în mare parte izolată. Opozanții regimului fie sunt în exil, fie la închisoare.
Radu Osipov: De ce Republica Moldova nu a fost introdusă, până la urmă, în lista de neprieteni ai Rusiei? Cu toate că e clar că Rusia nu are cele mai prietenoase intenții. Și de ce ar vrea secții de votare în Republica Moldova, ca să poată organiza alegeri în regiunea transnistreană?
Andrei Curăraru: Cred că vorbim și despre atitudinea legalistă a regimului de la Moscova. Înțelegem că ei recunosc integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar declarând Republica Moldova ca o țară neprietenă, este destul de dubios dacă poți să deschizi acele secții de votare, care au fost 24 la număr în 2018, în Transnistria. În afară de asta, dacă e să studiem după datele deschise, care sunt tot mai puțin și mai puțin disponibile în Federația Rusă, numărul moldovenilor care se află în această țară s-a redus de circa 3,5 ori și au rămas în jurul a 70 de mii de oameni. Adică cei care au revenit, mulți dintre ei tot ar putea să aibă cetățenia Federației Ruse. Și știm că domnul Putin și-a propus să aibă un scor care să depășească ceea ce a fost în scrutinul anterior, adică peste 80 de procente, cel puțin așa afirmă domnul Peskov. Transnistria cred că poate să rivalizeze doar cu regiunea cecenă la scorurile lui Putin. Acolo el câștigă cu 97-98 de procente în fiecare scrutin. Respectiv, aici sunt câteva puncte care ar putea să explice acest fapt.
În același timp, nu trebuie să uităm despre faptul că, de obicei, alegerile și deschiderea secțiilor de votare sunt acorduri care cumva influențează și procesul invers. Adică dacă în Republica Moldova s-au deschis secții de votare, ar trebui să deschidă și Republica Moldova secții de votare pentru alegerile președintelui și această luptă poate fi o miză ascunsă a Federației Ruse.
Radu Osipov: Alegerile din Rusia, cel mai probabil, fără miză. Ați sesizat totuși unele speranțe că se va întâmpla ceva, că rușii se vor ridica împotriva tiranului, că nu vor accepta să fie carne de tun sau sunt doar niște iluzii?
Andrei Curăraru: Înțeleg că totul este atât de controlat încât nici această candidată împotriva tuturor, o eventuală Tihanovskaia de Rusia n-a fost admisă. Singurul reprezentant cumva al opoziției liberale va fi dl Boris Nadejdin, care, pentru a mai face și o glumă, nu dă mari speranțe pentru electoratul rus. Vedem tot mai multe voci din opoziție, mai ales cei care sunt în afara țării, care cer, de exemplu, ieșirea cu mitinguri improvizate, la ora 12:00, la toate secțiile de votare din Federația Rusă. Nu cred că acest scrutin poate fi numit așa în primul rând și că el va da surprize. Vom vedea parada militarilor, care sunt iarăși foarte apropiați de Putin. Și un scor fix așa cum l-au prevăzut autoritățile ruse.
Radu Osipov: Cât de unită este, totuși, opoziția rusă, cel puțin cea care este în exil și comunică cu publicul?
Andrei Curăraru: Noi vedem patru opțiuni pe care le propun cei din afară. Fundația lui Navalnîi, care spune că trebuie votat pentru oricine în afară de Putin, vedem vocile legate de Hodorkovski, care propun acest protest stihiinic sau întâlnirea la secțiile de votare, la ora 12:00, care sunt foarte greu de sancționat. Am văzut inițiativa lui Mark Feygin de creare a unor alegeri alternative electronice, bazate pe pașapoarte biometrice. Sunt voci care spun că trebuie boicotate aceste alegeri sau anulate buletinele de vot. Nu cred că, în prezent, având în vedere că cei mai de vază politicieni ruși sunt încarcerați, există posibilitatea pentru ca această opoziție din exterior să fie reunită.
Radu Osipov: Până la urmă, Putin își rezolvă alegerile în Rusia sau confirmarea în funcție. Mizează în același timp și pe alegerile din Europa, din Statele Unite. Mizează pe populiști, pe Trump. Ar exista și un plan de atac asupra flancului estic al NATO, dacă Trump revine la Casa Albă. Nu știu cât este de adevărat. Dar până la urmă, care sunt resursele Rusiei acum și de ce Rusiei sau lui Putin îi este interesant Trump?
Andrei Curăraru: Eu cred că aici vorbim, în primul rând, despre acea teorie a haosului organizat, care stă la baza teoriei războiului hibrid. Adică cu cât este mai haotică politica din interiorul Statelor Unite ale Americii, cu atât mai mică este capacitatea lor de a reacționa la diferite activități ale lui Putin în regiune și în afara ei. Pentru că înțelegem cât, de exemplu, chiar și în Orientul Mijlociu, husiții sunt susținuți de Siria, unde sunt interese ruse. Am văzut tactici utilizate de către militanții Hamas, care seamănă cu ceea ce fac rușii în Ucraina și așa mai departe.
O situație de blocaj instituțional în SUA este perfectă pentru Federația Rusă. Vedem incapacitatea la moment de a ajunge la o înțelegere în legătură cu finanțarea pentru Ucraina și asta este una dintre mizele pentru susținerea lui Donald Trump și, în general, a radicalilor fie de stânga, fie de dreapta. Pentru că lui Putin nu-i pasă prea mult de ideologie, mai mult de capacitatea asta de a induce haosul. Dacă ținem minte protestele din Franța, ele tot au fost inspirate din Federația Rusă și avem date despre acest fapt.
Din păcate, acel plan legat de un război hibrid sau de niște atacuri informale care ar putea să aibă loc, de exemplu, în țările baltice, care a fost relatat de publicația „Bild”, mi se par destul de realiste. Având în vedere că nu este o luptă directă și deschisă cu NATO, ci niște incidente care să creeze același haos în care așa de bine se simte domnul Putin.
Radu Osipov: Adică până la urmă ar fi interconectate aceste noi scântei din Orientul Mijlociu cu planurile Rusiei din Ucraina și împotriva lumii libere.
Andrei Curăraru: Eu cred că dacă acestea nu au fost inspirate de la Moscova, au venit într-un moment foarte propice pentru Moscova și ar trebui să fie cumva susținute măcar indirect de către Putin. Pentru a nu cădea în teoriile conspirației, trebuie să înțelegem, în primul rând, că un aliat clar al lui Putin la moment este Iranul. Și Iranul are anume interese și influență foarte mare asupra acestor husiți, care realizează aceste atacuri piraterești în Orientul Mijlociu. Și hai să spunem că dacă nu este o influență directă, este una mediată cel puțin asupra acestor procese din Orientul Mijlociu.
Radu Osipov: Domnule Curăraru, vă mulțumesc pentru discuție.
Andrei Curăraru: Și eu vă mulțumesc.
