INTERVIU // Ion Manole: Chișinăul are instrumente pe care trebuie să le folosească eficient în interesul cetățenilor din stânga Nistrului
Fermierii din Dubăsari și instituțiile educaționale ale Chișinăului în regiune sunt ostatici ai regimului de la Tiraspol. Atunci când regimul secesionist vrea să obțină ceva, aplică presiuni pe acești cetățeni.
Directorul executiv al Asociației „Promo-LEX”, Ion Manole, a declarat în cadrul ediției de știri, de la Moldova 1, că acum Chișinăul are voință politică de a aborda subiecte mai sensibile în ceea ce privește problema transnistreană, dar și instrumente pe care trebuie să le folosească eficient în interesul cetățenilor din stânga Nistrului.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, după o pauză de șapte luni, vedem că negociatorii-șefi din partea celor două părți au avut o întâlnire în formatul 1 + 1. Cum vedeți Dumneavoastră rezultatele acesteia?
Ion Manole: Cred că rezultatele, în primul rând, sunt foarte clare pentru noi. Vrem să accentuăm faptul că am avut dreptate și avem dreptate atunci când spunem că fermierii din Dubăsari și instituțiile educaționale ale Chișinăului în stânga Nistrului sunt ostatici ai regimului de la Tiraspol. Atunci când Tiraspolul dorește să obțină ceva, să pună presiune pe Chișinău, să tensioneze situația, atunci el aplică presiuni împotriva acestor instituții și acestor persoane, în special. Deci, mă refer la proprietarii de terenuri din Dubăsari, dar și la părinții, elevii și profesorii din aceste instituții de învățământ din stânga Nistrului.
Leanca Lașco-Rață: Un alt subiect este și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Avem unele rezultate pe acest palier sau totuși batem pasul pe loc?
Ion Manole: Din păcate, batem pasul pe loc. Este foarte bine că autoritățile noastre vorbesc de fiecare dată, cu orice ocazie, de la oricare tribună și microfon internațional sau național, atunci când discută despre stânga Nistrului. Tema sau subiectul drepturilor omului, întotdeauna este prezentă. Pe noi acest lucru ne bucură. În sfârșit avem înțelegerea, dar și insistența autorităților naționale, cel puțin la nivelul acesta declarativ deocamdată.
Dar în ceea ce privește rezultatele, evident că nu suntem mulțumiți. Vrem ca persoanele care sunt în detenție ilegală să fie imediat și necondiționat eliberate. Vrem ca cetățenii din stânga Nistrului să aibă garanții minime pentru securitatea și respectarea drepturilor și libertăților lor. Or, în acest moment, nu putem vorbi despre acest lucru. Este bine că domnul vicepremier a menționat câteva cazuri, Pleșcanov în mod special. Dar vrem să spunem că nu doar ei sunt acolo, sunt mai multe persoane care așteaptă intervenția și ajutorul societății Republicii Moldova, dar și al autorităților.
Leanca Lașco-Rață: Care ar putea fi reacția autorităților pentru a impulsiona acest proces?
Ion Manole: Vedem că după 30 de ani de rezultate foarte slabe sau ca să nu spun, dimpotrivă, lipsa de rezultate pe problemele în special pe drepturile omului din stânga Nistrului. Vedem că Chișinăul, în sfârșit, are și anumite posibilități, dar și o voință politică mai mare de a aborda subiecte mai sensibile în ceea ce privește problema transnistreană. Acest lucru, evident, se datorează situației din Ucraina. Pentru că Federația Rusă nu mai are acces și cei din stânga Nistrului într-o oarecare măsură sunt dependenți de această situație și de războiul din Ucraina, în mod particular. Și în aceste condiții Chișinăul are anumite pârghii pentru a determina Tiraspolul într-un final să accepte anumite reguli și să le respecte în mare parte.
Pe de altă parte, trebuie să spunem că probabil și cu siguranță, aș spune eu, Chișinăului îi lipsește o comunicare mai bună. Eu mi-aș dori ca, prin intermediul presei, prin intermediul altor instrumente informaționale, să comunice mai bine atât cu populația din dreapta Nistrului, dar și să aibă mesaje clare pentru populația din stânga Nistrului. Oamenii de acolo trebuie să înțeleagă care este viziunea Chișinăului, a statului Republica Moldova, în mare parte. Pentru că ei sunt cetățenii acestui stat, locuiesc pe teritoriul acestui stat, chiar dacă nu este controlat de autoritățile constituționale. Și ei trebuie să fie informați despre tot ce se planifică, despre tot ce trebuie să se întâmple și despre cum vede Chișinăul rezolvarea anumitor probleme sau implicarea cetățenilor în discutarea anumitor probleme. Fără implicarea cetățenilor din stânga Nistrului, rezultatele nu pot fi durabile, aș spune eu.
Leanca Lașco-Rață: În ultimele două săptămâni, mărul discordiei a fost aplicarea noilor prevederi ale Codului vamal. Vedem că Tiraspolul a venit cu anumite amenințări la adresa Chișinăului și, iată, din 1 februarie, va aplica mai multe taxe pentru fermierii sau pentru antreprenorii care își dezvoltă afacerile în acea regiune. Cum credeți Dumneavoastră, care vor putea fi repercusiunile de mai departe, la ce să ne așteptăm?
Ion Manole: Domnul Serebrian a menționat foarte clar că acest dialog, această discuție de ieri, a fost una pe un fundal, foarte tensionat și complicat. Acest lucru, de fapt, spune foarte multe. Dar Chișinăului trebuie să îi transmitem că are responsabilitatea și obligația pozitivă, inclusiv care revine Chișinăului, autorităților constituționale de a rezolva problemele cât mai pașnic și cât mai eficient posibil, în cazul de față, pentru proprietarii de terenuri din Dubăsari.
Aici aș vrea să le reamintesc că în sprijinul autorităților constituționale pot veni hotărârile Curții Europene. Inclusiv în cazurile sau în dosarele ce țin de drepturile proprietarilor de teren din Dubăsari. Curtea Europeană, adică mai mult de 10 ani în urmă, a emis o hotărâre prin care, de fapt sunt două, prin care a constatat violarea acestor drepturi, drepturilor acestor oameni. Și, de fapt, de atunci nu prea s-a mai întâmplat nimic. Și noi am criticat de fiecare dată că oamenii au doar anumite posibilități și doar pentru anumită perioadă.
Noi am fost împotrivă ca Chișinăul să accepte condițiile Tiraspolului pentru a semna cu toți proprietarii de aceste terenuri anumite documente care, de fapt, într-un fel legitimează solicitările, cerințele și presiunile Tiraspolului. Dar pe de altă parte, încalcă grav dreptul de proprietate. Or noi știm cu toții că dreptul de proprietate trebuie să fie garantat și este unul sfânt.
Aici Chișinăul are instrumente eficiente în mână și este important să fie capabil să le folosească eficient și în interesul cetățenilor și proprietarilor de teren.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc pentru această discuție.
