INTERVIU // Mihai Isac: Orice progres al Chișinăului va fi aplaudat, dar și orice regres va fi sancționat de UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în cadrul dezbaterilor privind concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie anul trecut, că începe procesul de screening și că acum este alcătuit cadrul de negociere. Screeningul este, de fapt, evaluarea Comisiei Europene, o analiză detaliată a fiecărui progres pe fiecare capitol la procesul de aderare.
Primele patru capitole coincid cu libertățile europene de circulație a mărfurilor, de circulație a persoanelor, a serviciilor și, respectiv, a capitalului. Aici este necesar un mecanism solid de combatere a fraudei financiare în special.
Subiectele au fost abordate cu expertul în politică externă, Mihai Isac, în cadrul unui interviu oferit pentru Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, screeningul și stabilirea cadrului de negocieri. Ar fi justiția, elementul-cheie sau, totuși, economia, care este într-un fel de cerc vicios, dacă pot să zic așa?
Mihai Isac: Ambele domenii sunt foarte importante. În primul rând, justiția reprezintă un capitol extrem de important nu numai din punct de vedere al securității economice, dar și din punct de vedere al securității naționale a Republicii Moldova. Să nu uităm că arma corupției este des utilizată de către Federația Rusă pentru a submina autoritățile constituționale de la Chișinău. Am văzut în ultimii ani cum elemente corupe și oligarhice au folosit resurse financiare ilegale pentru a organiza destabilizări în masă împotriva Guvernului ales în mod democratic de către populația Republicii Moldova.
Desigur, Uniunea Europeană a spus de mai multe ori că domeniul justiției este foarte important, inclusiv doamna Kövesi, procuror general european, a atras atenția, într-un recent seminar la Chișinău, că Republica Moldova trebuie să dezvolte instituții capabile să lupte împotriva delapidărilor fondurilor europene. Este un subiect cu care Uniunea Europeană nu glumește și se poate vedea din experiența altor state care sunt acum membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană va obține acest lucru într-un fel sau în altul. Pentru că, indiferent cine va fi la guvernare la Chișinău, aceste solicitări vor rămâne.
Și, desigur, o economie sănătoasă are nevoie de o justiție sănătoasă. Nici un sistem economic performant nu se poate dezvolta într-o țară unde sistemul de justiție este corupt. Am văzut desele scandaluri, desele condamnări ilegale în justiția din Republica Moldova, când afaceri de succes ale unor businessmeni erau preluate prin simple decizii judecătorești, care după aceea au fost declarate ilegale ori la nivelul justiției naționale, ori la CtEDO.
Dar, desigur, această solicitare pentru reformarea drastică a sistemului de justiție, pentru consolidarea instituțiilor capabile să lupte împotriva marii corupții și nu numai, vor rămâne pe agenda discuțiilor dintre Bruxelles și Chișinău. Desigur aici intervine și sprijinul pe care partenerii occidentali îl pot acorda Chișinăului. Iar Republica Moldova are marele avantaj că se poate sprijini pe experiența României în combaterea acestui fenomen. Nicio democrație nu este perfectă și Uniunea Europeană este o democrație în continuă dezvoltare și în continuă formare.
Republica Moldova are șansa să devină membru al acestui club select al democrațiilor occidentale, dar este absolut necesar ca lupta împotriva corupției să înceapă de acasă. Și toate aceste reforme nu se fac, cum se spunea anterior la dumneavoastră, nu se fac pentru binele cuiva de la Bruxelles sau binele cuiva de la Roma. Se fac în primul rând pentru binele populației din Republica Moldova. Pentru că în momentul în care Republica Moldova nu va mai putea să fie scena unor scandaluri imense cum a fost „Furtul miliardului” sau „Laundromat-ul rusesc”, atunci investitorii vor veni cu mai mult curaj în Republica Moldova. Și astfel de semnale nu sunt doar din partea oficialilor, ci și din partea mediilor de afaceri europene care au des întâlniri cu oficialii actuali de la Chișinău.
Leanca Lașco-Rață: Negocierile sunt totuși un proces care necesită timp și evident nu știm cât vor dura. Parlamentul European a stabilit un plafon - 2030. Este gata Uniunea Europeană pentru 30 plus state membre?
Mihai Isac: Desigur, Republica Moldova are anumite particularități care o avantajează față de alte state care vor să devină membre ale Uniunii Europene. În primul rând, comunitatea de neam, de istorie și de cultură cu România. România este cel mai important ambasador al Republicii Moldova la nivelul instituțiilor europene. Iar Republica Moldova este un stat mai mic decât alte state care au dorit să devină membre ale Uniunii Europene. Sunt anumite probleme care trebuie rezolvate. Dar de multe ori putem spune că populația Republicii Moldova este deja integrată în Uniunea Europeană. Trebuie doar să ne uităm la numărul mare de cetățeni ai Republicii Moldova care dispun și de cetățenii ale altor state din Uniunea Europeană. Și aici nu vorbesc numai de România, unde sunt peste un milion de persoane care și-au redobândit cetățenia, dar vorbim și despre cetățeni ai Republicii Bulgaria, despre cetățeni ai Republicii Portugalia, ai Italiei, Franței, Germaniei și așa mai departe.
Deci acest efort comun pe care autoritățile de la Chișinău, societatea civilă din Republica Moldova, populația din Republica Moldova trebuie să îl facă pentru a deveni membră în Uniunea Europeană este mai mic decât s-ar crede. Este adevărat că acest lung drum de negociere este un proces foarte tehnic. Este un proces care nu are acest glamour cu care suntem obișnuiți atunci când se iau decizii importante cu privire la soarta lumii. Dar acest proces tehnic este foarte important tocmai pentru a ajuta Republica Moldova să își reformeze din temelii principalele instituții ale statului. Și, desigur, 2030 este o cifră avansată. Putem spune acum că această cifră trebuie respectată sau nu trebuie respectată. Dar, desigur, evoluțiile din teren, inclusiv din interiorul politicii Republicii Moldova, vor avea o influență foarte mare în ceea ce privește regulile și modul în care Uniunea Europeană va trata cu Republica Moldova.
Este necesar ca la următoarele exerciții electorale la Chișinău să rămână la conducere partide care pot duce Republica Moldova în Uniunea Europeană, chiar dacă va fi un singur partid care va prelua majoritatea sau o coaliție a unor partide proeuropene. Republica Moldova nu mai trebuie să rămână prinsă în mrejele acestei propagande antieuropene și elita de la Chișinău trebuie să înțeleagă că în acest deceniu, până în 2030, se joacă practic viitorul nu doar al lor, dar și al copiilor și nepoților lor. Pentru că până la urmă nu suntem veșnici, iar Republica Moldova peste 20-30 de ani va fi oglinda a ceea ce se întâmplă în această decadă.
Deci putem discuta modul în care Republica Moldova se va integra în Uniunea Europeană, dacă va fi de sine stătător sau împreună cu Ucraina sau depinde și de modul în care vor fi duse aceste negocieri. Dar, din nou, orice progres va fi aplaudat la Bruxelles, dar și orice regres sau orice încetinire voită din partea elitei de la Chișinău va fi aspru sancționată de către Uniunea Europeană.
Leanca Lașco-Rață: Pe de altă parte, să nu uităm că spațiul extinderii europene este apărat de Ucraina. Chiar în aceste momente, președinta Comisiei a vorbit despre finanțarea Ucrainei. Ungaria rămâne cu încă 20 de miliarde de euro înghețate. E acesta un instrument de convingere a lui Orban?
Mihai Isac: Adevărata valoare geopolitică a premierului de la Budapesta s-a văzut cu ocazia summitului în momentul în care Ucraina și Republica Moldova au primit binecuvântarea cancelariilor occidentale pentru a începe aceste negocieri. Deci faptul că Orban nu și-a respectat propriile promisiuni făcute lui și lui Putin sau altor aliați ai săi arată vulnerabilitatea Ungariei față de situația actuală. Să nu uităm, Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004. Economia maghiară depinde eminamente de Uniunea Europeană. În pofida faptului că importă gaz sau are anumite proiecte, inclusiv o centrală nucleară lansată împreună cu Federația Rusă, totuși, populația maghiară, Ungaria este strâns legată de Uniunea Europeană. Și este greu de crezut că Orban va mai reuși să șantajeze într-un mod așa de jalnic Uniunea Europeană. Uniunea Europeană deja discută modalități de reformare a sistemului politic în interior pentru a nu mai permite unui autocrat, cum este premierul maghiar Orban, să oprească extinderea naturală a Uniunii Europene.
Desigur, vor mai apărea astfel de conflicte interne, dar asta este încă o dovadă că Uniunea Europeană este o democrație importantă, este una dintre cele mai mari din lume după numărul de locuitori. Este o democrație în continuă dezvoltare și este o democrație unde există aproape 30 de state. Fiecare cu problemele sale politice interne, fiecare cu particularitățile sale istorice. Dar în momentul în care vine vorba de bunăstarea și securitatea blocului comunitar, liderii europeni au arătat că sunt capabili să se mobilizeze pentru a face față.
Blocul comunitar, Uniunea Europeană a trecut cu brio testul Ucraina și, împreună cu NATO, vedem că formează un binom geopolitic care este luat în seamă de toate marile puteri ale lumii. Doar Federația Rusă pare să nu înțeleagă faptul că Uniunea Europeană este aici să rămână și că Uniunea Europeană este viitorul nu numai pentru Republica Moldova și Ucraina, dar și pentru alte state, care în aceste momente se află prinse în mrejele acestui russkii mir a acestei propagande dure duse de Kremlin. Este foarte posibil ca peste 10-15 ani să vedem Georgia, să vedem Azerbaidjanul, să vedem Armenia, să vedem și Belarusul bătând la porțile Uniunii Europene.
Procesul de integrare europeană continuă inclusiv astăzi în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România mai este în proces de integrare europeană. Pentru că deja vorbim de formarea unei mari familii europene și putem vedea doar la câți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează în instituții ale Uniunii Europene. Iar acești cetățeni ai Republicii Moldova vor fi un rezervor bun de resurse umane pentru Guvernul de la Chișinău, în momentul în care se vor forma echipele de negocieri cu Uniunea Europeană.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc pentru această discuție.
Mihai Isac: Vă mulțumesc de invitație.
