Interviu ÎN CONTEXT// Sergiu Stefanco: Din subvenții cei mai mulți fermieri își vor plăti ratele la credite
Ultimii doi ani au fost complicați pentru fermieri din cauza secetei, a creditele scumpe, dar a prețurilor mici de achiziție a cerealelor. Fermierii solicită achitarea subvențiilor la credite până pe 31 martie și sunt în așteptarea motorinei oferită de statul român. Pe de altă parte, Guvernul a anunțat că urmează măsuri suplimentare de sprijin finanțate din fondul de rezervă aproximativ 50 de milioane de lei. Sergiu Stefanco, agricultorul din Căușeni, prezent în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1 susține că din banii pentru subvenții cei mai mulți fermieri vor plăti ratele la creditele bancare sau nebancare.
Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, fermierii au încheiat anul 2023, practic, cu proteste. Nu ați obținut acel moratoriu pe care l-ați solicitat din partea Guvernului, dar ați ajuns la unele înțelegeri. Care a fost până la urmă soluția propusă, iată, pentru datorii și împrumuturi? Și de ce această problemă încă e valabilă acum?
Sergiu Stefanco: Anul 2023 s-a încheiat cu un dezastru total pentru agricultura Republicii Moldova, exact ca și anul 2022, deci doi ani consecutiv. Dumneavoastră spuneți că noi am ajuns la un consens, vă spun cert, eu am participat la toate întâlnirile, nu am ajuns nici la un consens cu Ministerul Agriculturii și nici cu acest Guvern. Nu am ajuns nici la un consens. Practic, din toate solicitările noastre, doar o singură solicitare și aceea a fost modificată pe placul domnului ministru al agriculturii. A făcut o Comisie care va ajuta fermierii țintit și, iată, această Comisie deja se murează undeva de trei luni de zile. Pentru că chiar astăzi de dimineață m-a sunat un agricultor din zona Cahul, una dintre cele mai afectate zone din Republica Moldova care, practic, mă întreabă ce s-a soluționat? Și el este în listă, banca deja i-a trimis pachetul pentru executare. Practic omul după 12 ani de activitate în Spania, a adus familia aici și acum riscă să rămână fără casă, fără masă, fără nimic, absolut, fără prieteni. Cu relații stricate în familie și cu persoanele de primul grad de rudenie. Pentru că aceste persoane au fost un fel de garant către companiile de microfinanțare. Și pentru ei, când îi cheamă în sala de judecată și le explică că, uite, tu ai de întors atâtea sute de mii de lei astăzi, aste-s cifre cosmice pentru oameni simpli. Iată, Comisia aceasta a domnului Bolea nu a făcut nimic până în ziua de astăzi. Ba chiar mai mult, s-au divulgat informații cu caracter personal către anumite companii și, practic, în unele cazuri, s-a înrăutățit situația la fermieri.
Radu Osipov: Și Dumneavoastră, din câte înțeleg, solicitați acum ca aceste plăți să fie prioritizate, de fapt, să fie achitate până pe 31 martie. Dar am văzut că Ministerul Agriculturii a reacționat cel puțin printr-un comunicat de presă.
Sergiu Stefanco: Ministerul Agriculturii iarăși induce în eroare, pentru că aceste dosare cu subvenții la dobândă au fost depuse înaintea dosarelor pentru compensații. Nu înțelegem de ce nu a fost. Adică eu înțeleg personal și vreau ca societatea să înțeleagă că noi discutăm de vreo doi ani de zile despre reformarea AIPA (Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură). Organizația AIPA. Ce înseamnă reformare? Acolo nu se ajung lucrători. Dar cine o să vină să lucreze cu 5-6 mii de lei, om cu studii superioare? La noi mecanizatorii au 10 mii de lei și dumnealor cred că o să poată angaja la AIPA, unde este responsabilitate, unde se gestionează 1,5 miliarde anual de lei din bugetul de stat. O să vină oameni cu 5-7 mii de lei să lucreze? Nu cred. Iată de ce nu merge reforma la AIPA și iată de ce atât de greu ajung banii la fermieri. Noi practic anul trecut am primit subvenții post investiționale pentru investițiile care au fost făcute în anul 2021-2022. Adică cu un an decalaj, adică cu întârziere.
Dar dacă ne întoarcem la ceea ce am cerut noi de la proteste. Prima. Am cerut să oprească tranzitul de cereale din Ucraina. Tranzitul de cereale din Ucraina a afectat foarte mult logistica Republicii Moldova. Practic, toată logistica și toți traderii noștri, care cumpărau cereale de la noi, s-au mutat în Ucraina. Și noi stăm într-o parte și ne uităm cum toată logistica, capacitatea logistică a Republicii Moldova lucrează pentru Ucraina. Noi suntem de acord, dar, în același timp, noi nu putem da prețuri atât de mici, pentru că costurile noastre de producere sunt mai mari ca la ucraineni și ca la români.
Și noi suntem afectați. Noi nu ne putem acoperi cheltuielile. Și noi am solicitat, simplu, ca tranzitul să fie efectuat pe termen de 4-5 luni doar pe cale ferată și o vamă de la nordul Republicii Moldova, unde nu o folosesc fermierii noștri. În așa fel, s-ar fi eliberat un pic vămile, s-ar fi diminuat costurile de logistică și noi am fi obținut cel puțin 50 de bănuți - un leu la kilogramul de cereale, bani care ar fi intrat pe conturi la fermieri, bani de pe conturile fermierilor care s-ar fi dus la furnizorii de inputuri și către datorii. Bani care ar fi ajuns în bugetul de stat. Ce ar fi avut de pierdut statul? Ar fi câștigat. Lucrul ăsta l-au făcut românii, l-au făcut polonezii, cu toate că Polonia a ajutat foarte mult Ucraina, dar ei au blocat vămile. Noi așa suntem moldovenii cum suntem.
A doua cerință. Moratoriu la credite și datorii. Și începând cu domnul Recean, domnul Bolea, inclusiv cu doamna președintă Maia Sandu, am avut întâlnire. Și dumneaei a spus că ei nu pot interveni între doi agenți economici. Nu pot interveni în activitatea Băncii Naționale.
Întrebarea mea este pentru toți trei și fac publică această întrebare. Dacă nu este posibil, atunci cum a fost posibil, în 48 de ore, să avem alt guvernator al Băncii Naționale? Prima întrebare. A doua întrebare. Dacă nu a fost posibil, de ce o țară europeană ca România s-a putut interveni și s-a pus moratoriu. Ba mai mult, s-a intervenit și fermierii din România vor primi creditare pentru mijloacele circulante, adică pentru banii de care au nevoie pentru piese, motorină, semințe și așa mai departe. Este vorba de două tipuri de credite - credit pentru mijloace circulante până la 5 ani și credit investițional până la 8-10 ani cu o dobândă sub 2%.
Deci, aici este întrebarea. Acolo, dacă s-a putut interveni, în România, în țară europeană, legi europene, la noi de ce nu se intervine? Dacă nu există lege și nu lucrează legea, noi avem 63 de deputați, avem majoritate în Parlament. De ce nu se modifică legea ca să dăm o mână de ajutor fermierilor?
Radu Osipov: Am văzut că săptămâna trecută fermierii din România au organizat proteste ample. Ce aveți de gând? Să reveniți în stradă cu tractoarele dacă nu veți reuși să obțineți aceste revendicări din partea guvernanților?
** Sergiu Stefanco:** Totul depinde de unitatea fermierilor. Și fermierii din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că noi, fermierii, suntem unica forță care putem să ne poziționăm în avantaj sau putem să ne solicităm revendicările față de orice guvernare, indiferent de culoarea politică, care au fost, sunt și vor fi.
Deci, dacă puterea constă în unitatea fermierilor. Deocamdată fermierii de la noi din Republica Moldova? Chiar am avut un caz foarte neplăcut zilele trecute și o să-l fac public, fără a da nume. Era vorba de un fermier care a falimentat în 2020. O companie a scos pământurile moștenite de la părinți, de la bunei. Era vorba de 2 hectare și jumătate și le-au scos la licitație. Băiatul se află în străinătate, a trimis un fiu de-al lui ca să-și recupereze, să răscumpere pământul lui la licitație pentru părinții lui. Că el nu i-a văzut vreo 3 ani de zile. Ca eu să aflu că un vecin, care gestionează o suprafață de 500-600 de hectare, s-a dus și le-a cumpărat pe pământurile celea. S-o dus și le-a cumpărat pe toate. Ăștia suntem noi, moldovenii. Iată aici lipsește unitatea noastră.
Dar problema cea mai mare este că guvernarea, din păcate, nu vrea să înțeleagă gravitatea situației. Și noi suntem la fel. Până a falimenta, noi ne aflăm în dificultate de plată. Băncile au confirmat pentru prima dată lucrul ăsta. Băncile au confirmat-o pentru prima dată lucrul ăsta că, noi, fermierii se află în dificultate de plată. Nu o să dau nume, o bancă a vociferat chiar niște cifre 40% din portofoliul lor sunt fermieri, dintre care jumătate sunt în incapacitate de plată. Asta este foarte mult. Asta înseamnă că economia pentru anul 2024 va scădea.
După noi, următorii care se află în dificultate financiară, sunt furnizorii de importuri, care ne creditează pe noi fără a angaja nimic. Și, iată, acum în luna februarie-martie o să vină multe importuri.
Radu Osipov: Vin lucrările de primăvară și care ar fi necesități dumneavoastră urgente, iată, dincolo de aceste plăți pe care le-ați solicitat?
** Sergiu Stefanco:** În primul rând noi acuma suntem fără bani. Toți fermierii suntem fără bani. Majoritate ne chinuim să reeșalonăm creditele noastre către bănci. Automat cei ai reeșalonat creditul, banca nu mai are dreptul să te crediteze. Așa este regulamentul Băncii Naționale. Nu-ți dă dreptul să te creditezi. Și, iată, o parte din noi, suntem deja al doilea an consecutiv fără finanțare. Și atunci ce fac fermierii? Se duc la companiile de microfinanțare, iau bani mai scump de acolo. Care nu mai pot lua de la companiile de microfinanțare, se duc la prieteni, la diferiți cămătari care au bani. Iau bani cu împrumut, cu procent. Se datorează fermierii noștri. Și statul nu intervine absolut deloc. Iată, în doi ani de dezastru.
Aș fi vrut să fie aici și domnul Bolea, în platou, să ne spună cu ce s-a intervenit. În afară că vociferează la televizorul despre 1,9 de miliarde din Fondul de subvenționare, care aproape 500 de milioane, 450 de milioane sunt folosite de către autoritățile publice locale, de către primării. Dar nu se spune nicăieri asta. Nu se spune nicăieri. Și, iată, rămâne un miliard și jumătate. Dintre care acolo este și acciza la motorină, care sunt banii noștri plătiți și îi întorc înapoi.
Astea-s vreo 300 de milioane, dacă nu mă greșesc. Este vorba și de TV-ul acela care iarăși s-o întors înapoi, iar și sunt banii noștri care tot întorc înapoi. Fermierii, fermierii... Vă dau o cifră. La începutul anului 2023 au creditat statul Republica Moldova cu peste 15 miliarde de lei prin taxele la vamă. Adică au plătit, statul i-a folosit și noi ne chinuim pe urmă să ne întoarcem înapoi, prin vânzări. Este un proces.
Radu Osipov: Domnule Stefanco, vă mulțumesc mult pentru această discuție. Cu siguranță așteptăm negocieri, dacă veți avea cu Guvernul și să vedem care va fi deznodământul în final.
** Sergiu Stefanco:** Noi am solicitat întâlniri cu guvernatorul Băncii Naționale, nu a venit. Noi așteptăm întâlniri cu domnul prim-ministru – nimic. Noi așteptăm acțiuni din partea ministrului Agriculturii, iarăși zero.
Radu Osipov: Vom vedea. Vă mulțumesc mult pentru această discuție. Vă mai așteptăm la Moldova 1.
