Interviu ÎN CONTEXT// Marin Gospodarenco: Ca urmare a sancțiunilor UE, economia Federației Ruse va ajunge în colaps
Uniunea Europeană a impus restricții de import și export, un plafon la gazele și petrolul Rusiei, sancțiuni bancare și financiare, restricții pentru aviația civilă. Organizația „WatchDog” a prezentat o analiză a efectele sancțiunilor și atestă că încasările Rusiei din exportul de gaze și petrol au scăzut cu 30 la sută, rubla se devalorizează și provoacă inflație. Expertul în finanțe și autorul studiului, Marin Gospodarenco, a declarat în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, că urmează o prăbușire a economiei Federației Ruse, care va ajunge în colaps.
Radu Osipov: Guvernele Uniunii Europene au ajuns practic la o înțelegere politică: activele rusești înghețate vor fi folosite pentru Ucraina. Însă, deocamdată, nu e vorba de confiscare din cauza unui vid legislativ în Uniunea Europeană. Colega mea, Mihaela Culcinschi, a urmărit subiectul sancțiunilor împotriva Rusiei.
Mihaela Culcinschi: Bun găsit. În Uniunea Europeană au fost înghețate active în valoare de douăzeci și două de miliarde de euro. Iar rezervele băncii centrale rusești, 300 de miliarde de dolari, sunt blocate în Occident, în țările Uniunii și G-7, adică plus Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Japonia. Propunerea este ca profiturile obținute din activele rusești să fie transferate Ucrainei. Sunt aproximativ 15 miliarde de euro, estimate de Bruxelles pentru perioada 2023-2027.
Așadar, nu e vorba de confiscarea activelor publice rusești. Soluția finală ar trebui să fie aprobată până pe 24 februarie, când se împlinesc doi ani de la agresiunea rusă totală contra Ucrainei. La fel, este în discuție pachetul 13 de sancțiuni. Până acum Uniunea a impus restricții de import și export, un plafon la gazele și petrolul Rusiei, sancțiuni bancare și financiare, pe diamante, restricții pentru aviația civilă. Comunitatea „WatchDog” a prezentat într-o analiză efectele acestor sancțiuni. Încasările Rusiei din exportul de gaze și petrol au scăzut cu 30 la sută, rubla se devalorizează și provoacă inflație. Trebuie de spus că eficiența sancțiunilor a fost contestată pe parcursul primului an de război. Potrivit relatărilor opoziției rusești, regimul de la Kremlin a reușit să evite parțial restricțiile.
Radu Osipov: Marin Gospodarenco, autorul studiului „WatchDog” privind sancțiunile contra Rusiei, este în platoul Moldova 1. Bună seara, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm.
Marin Gospodarenco: Bună seara.
Radu Osipov: Domnule Gospodarenco, ce presupun aceste active rusești care, iată, sunt astăzi miezul unei dezbateri geopolitice?
Marin Gospodarenco: Vreau să încep prin a menționa că au fost înghețate active ale Federației Ruse în valoare totală de 22 de miliarde de euro, vorbim despre activele în Uniunea Europeană, și 300 de miliarde de dolari – active ale Băncii Centrale a Rusiei tot în Uniunea Europeană și în țările G7. Aceste active includ atât bunuri mobile, cât și imobile: iahturi, autovehicule, case de locuit, vile ale rușilor peste hotare și așa mai departe. Chiar putem spune și aeronavele care erau odată cu începerea războiului pe teritoriul Uniunii Europene au fost și ele înghețate acolo.
Radu Osipov: Și până la urmă, aeronavele rusești, cel puțin companiile rusești care au aeronave în leasing, nu operează zboruri în afară.
Marin Gospodarenco: Nu pot survola teritoriul Uniunii Europene.
Radu Osipov: Cum a fost afectată Rusia? Mă refer în special la comerțul internațional cu gaze și petrol, care este specialitatea casei ruse, și cum funcționează acum, după ce Rusia s-a reorientat spre China și India?
Marin Gospodarenco: Uitați-vă, veniturile din vânzările de petrol și gaze au scăzut cu circa 50 de procente. Vorbim despre gazele naturale, au ajuns la 60 de procente de la începutul războiului ca veniturile lor să scadă. În plus, extragerea nemijlocită a gazelor naturale a scăzut cu 40 de procente. Dacă vorbim despre reorientarea lor către piața Indiei și Chinei, vorbim despre aceea că India le achită rușilor în rupii. Și acum Rusia a acumulat veniturile din vânzările acestui petrol undeva la 25 de miliarde de dolari în rupii. Ce să facă Federația Rusă cu rupiile acestea nu știu nici eu, nici economiștii. Probabil, trebuie să găsească ceva mărfuri în India ca să le poată cumpăra pe rupii ca să iasă din această situație. Dar cred că acolo vor rămâne.
Radu Osipov: Dar cum a funcționat plafonul pe care l-a impus Occidentul? Plafonul pentru gaze și petrol vândut unor țări terțe.
Marin Gospodarenco: A fost impus un plafon de 60 USD per baril. Navele maritime ale UE nu au dreptul de fapt să transporte acest petrol, dacă el nu este mai jos sau egal cu 60 USD pe baril. Astfel, orice navă care va transporta sau transportă pe cale maritimă acest petrol nu are dreptul dacă nu este sub prețul de 60 sau egal cu 60.
Radu Osipov: Chișinăul, în același timp, s-a aliniat treptat sancțiunilor, dar nu s-a grăbit. Am fost într-un fel de expectativă. Cum se văd în practică sancțiunile Republicii Moldova?
Marin Gospodarenco: Păi suntem o țară mică. Noi, gradual, cumva ne-am aliniat, dat fiind faptul că suntem dependenți energetic. Putem să le spunem mulțumesc guvernărilor anterioare de la Lucinschi, Voronin, Filat și Plahotniuc că am fost dependenți toți anii aceștia aproape integral de Federația Rusă la capitolul gaze naturale și așa mai departe.
Cel puțin cu importul și cu exportul, cu comerțul cu Rusia ne-am reorientat noi foarte bine către Uniunea Europeană. Și am văzut și ultimele date că avem 65 de procente orientare către Uniunea Europeană și doar trei și ceva procente, către Federația Rusă. Moldova s-a aliniat, conform Comisiei Europene, undeva la 78 de procente din toate sancțiunile în perioada august 2023. Și continuă să urmeze pașii care sunt deja impuși de către Uniunea Europeană, odată ce deschidem negocierile cu Uniunea.
Radu Osipov: Inițial, s-a vorbit despre aceste sancțiuni care trebuie să încurce mașinăriei rusești de război. Poate în primul an cumva rubla rusească a rezistat. Ce se întâmplă acum în Federația Rusă, pentru că se vorbește despre probleme în economie, despre inflație și în același timp vedem unele relatări ale opoziției din exil.
Marin Gospodarenco: Într-un stat totalitar, cum este Federația Rusă, să ne uităm la datele lor statistice este inadmisibil pentru că ele sunt total eronate, șifonate și sunt incerte. Nu putem să facem o analiză bazată pe datele federative ale statisticii lor. De aceea nu ne putem da cu părerea aici.
Vorbind despre devalorizarea rublei rusești, este evident lucrul acesta. Euro costă acum la 200-300 de ruble, nici nu știm pe piața lor neagră la cât circulă un euro față de rubla lor rusească.
Radu Osipov: Până la urmă și-au făcut efectul aceste sancțiuni sau sunt necesare și alte pachete? Pentru că am văzut, de exemplu, România sprijină pachetului 13 până cel puțin se vor împlini doi ani de război.
Marin Gospodarenco: Dacă vă interesează părerea mea, pot să spun cu certitudine că au influențat, influențează și vor influența. Dar acestea sunt acțiuni pe termen mediu și lung. Într-o zi vom vedea prăbușirea acestei economii, care e deja probabil pe burtă, putem spune. Dar urmează, cred că anul viitor, precis că ajunge economia Federației Rusiei la un colaps total. După mine, asta e doar părerea mea.
Radu Osipov: Domnule Gospodarenco, vreau să discutăm și despre un fenomen din Republica Moldova. Așadar, carburanții s-au scumpit aproximativ cu 3-4% de la începutul anului. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat că au crescut cotațiile pe bursele internaționale cu aproximativ 60 USD pe tonă. Au intrat în vigoare din 1 ianuarie noi accize și marja comercială a crescut, potrivit unei hotărâri de Guvern. În același timp, leul s-a depreciat față de dolar. Așadar, mâine benzina va costa cel mult 23,56 de lei, iar motorina 21,46 de lei. Totuși, care sunt factorii care au influențat mai puternic aceste scumpiri de carburanți?
Marin Gospodarenco: Aici trebuie să delimităm factorii interni și factorii externi. Dacă vorbim despre factorii interni, este aplicarea accizei de la 1 ianuarie 2024 la benzină și motorină. Dacă în 2023 noi am avut acciza la benzină cu cifra Octanică A95 de 7804 de lei per tonă, acum, în 2024, avem 8250, de exemplu, deci e o creștere de 400 de lei. Dacă vorbim despre motorină, de la 3200 per tonă a ajuns la 3400.
Aici Ministerul Finanțelor se așteaptă la o creștere la bugetul de stat la componenta venituri de circa 220-250 de milioane. Este prognoza lor.
Ceea ce ține de alt factor este devalorizarea leului față de dolar, ceea ce implică importul mai scump de petrol, respectiv, poate crește prețul și din cauza asta. Precum al treilea factor a fost marja comercială, care a fost ajustată conform hotărârii 10/64 din 23, dacă îmi amintesc.
Dacă vorbim de factori externi, clar că cotațiile la burse influențează direct prețul petrolului. Respectiv, dacă avem Cotațiile Platts, ele au crescut cu 60 de dolari per tonă și aceasta a influențat într-o măsură sau alta prețurile la benzină și la motorină la noi pe piață .
Radu Osipov: Domnule Gospodarenco, vă mulțumesc mult pentru discuție, vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
