Interviu ÎN CONTEXT// Alexandru Bot: Mai mult interesează calitatea celui care va deveni procuror general, iar legiuitorii se decidă cum va fi ales
Legea procuraturii este pe masa deputaților, săptămâna trecută amendamentele au fost amânate, dar în continuare Legislativul va examina modul în care va fi ales procurorul general. Pe de altă parte, concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Generale este în desfășurare. Nu este clar dacă noua lege va fi aplicată acum, iar ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, consideră că cei care trebuie să concretizeze acest lucru sunt deputații.
Subiectele au fost abordate cu expertul în justiție și drept, Alexandru Bot, prezent în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1. Textul interviului îl vedeți mai jos.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT” cu Alexandru Bot, expert în drept și justiție la „WatchDog”. Bună seara, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm. Așadar, Legea Procuraturii. Am văzut că ministrul Justiției nu înțelege când vor fi aplicate aceste amendamente. Avizul Guvernului nu a fost unul pozitiv și a avut recomandări. Vom vedea până la urmă ce vor vota deputații. E predictibil, totuși, acest proces sau nu prea?
Alexandru Bot: Deci, în fine, da. E bine că în sfârșit avem o anumită confruntare dintre aceste instituții. Fiindcă deseori se întâmpla că ministerul pregătea un proiect de lege, dar în Parlament, în ultima ședință, în ultima sesiune și pe ultima sută de metri, de fapt, se modifică radical acel proiect și cumva asta nu genera obiecții mari din partea autorilor proiectului.
Dar acum, odată ce am ajuns la un subiect mai sensibil, precum alegerea procurorului general, au apărut aceste disensiuni. Este până la urmă treaba legiuitorului să decidă cum urmează să fie ales procurorul general. Pe noi cred că ne interesează mai mult calitatea omului care va veni în această funcție, nu și felul în care a fost ales: în bază de punctaj sau în baza unui vot pro sau contra.
Radu Osipov: Am observat aceste disensiuni în interiorul guvernării și retragerea Olesei Stamate de la șefia Comisiei juridice. Au fost unii care au acuzat-o, alții care i-au luat apărarea. Credeți că ar exista vreo legătură, iată, cu această Lege a Procuraturii în mijlocul concursului sau ar fi și alte cauze?
Alexandru Bot: În general, Republica Moldova este tare pasionată de zvonuri, dar zvonul pe interior e că anume acest subiect a generat această demisie care urmează să fie operabilă din 1 februarie. Dar mă depășesc motivele care au stat la baza retragerii dumneaei de la șefia Comisiei juridice. Dar nu înseamnă că a plecat din Parlament sau a plecat din această comisie. A promis să fie în continuare activă. Respectiv, loc de discuții, inclusiv pe marginea acestui subiect. Mă refer la alegerea, modalitatea de alegere a procurorului general întotdeauna există. Până la urmă avem 63 de deputați, respectiv 63 de opinii care pot fi expuse pe marginea acestui subiect.
Radu Osipov: Foarte interesant ce a spus ministra Mihailov-Moraru despre următorul procuror general. Dacă va fi sau nu dintre cei șase care și-au înregistrat dosarele la concurs și nu a putut oferi o garanție că va fi ales unul din șase. Ce ar însemna acest lucru?
Alexandru Bot: Ce-ar însemna? Să ne aducem aminte de istoria alegerii procurorului general. Când am avut o comisie aproape similară celei care urmează să-și înceapă activitatea, care trebuia să aleagă și să desemneze un candidat pentru funcția de procuror general, până la urmă, un membru al acelei comisii a devenit procuror general, deși a semnat pentru o altă candidatură. Deci, ideea care e? Că rezultatul unui concurs nu întotdeauna în Republica Moldova este unul valabil. Poate fi modificat, iarăși, la voința legiuitorului.
Radu Osipov: Apropo de Raportul Anticorupție, dacă ar fi să ne uităm la investigațiile jurnalistice din ultimii 7-10 ani, înțelegem că procurorii anticorupție au într-adevăr mult de lucru. Totuși, sunt unele nume mari care au fost trimise pe banca acuzaților. Cât de bun, de fapt, vi s-a părut acest raport și cum îl apreciați? Considerați că e satisfăcător sau nu?
Alexandru Bot: În fine, este o statistică care practic este formulată anual, fie că se dă citire, se atrage atenția asupra ei. Dar în acest raport în capul listei stă realizarea de condamnare a lui Ilan Șor. Deci, s-a reușit și această reușită, dacă o putem numi așa, este utilizat în mai multe aspecte. Și la declararea neconstituționalității Partidului „Șor” și la împiedicarea anumitor acoliți ai acelui partid de a participa la vot. Deci, ce vreau să zic? Această decizie, această sentință a generat mai multe consecințe de ordin juridic în anul 2023.
Dar atunci când vorbim despre această realizare, mă întreb dacă ea poate fi atribuită actualei conduceri a Procuraturii Anticorupție din simplul motiv că apelul care a și generat acea condamnare a lui Șor, deci, de fapt, este semnat de un procuror care deja nu mai activează în această funcție. Dumnealui a fost acuzat de toate relele de pe fața planetei, dar într-un final nu a avut nicio procedură disciplinară, nicio procedură penală care să conteste calitatea lui ca procuror. Respectiv, și calitatea lucrului pe care l-a avut îl avem în această sentință. De aceea îmi este foarte straniu fiindcă, pe de-o parte, contestăm totul ce s-a întâmplat pe durata așa-numitului „stat capturat”, pe de altă parte, utilizăm materiale din acea perioadă pentru a spune că avem realizări tocmai în 2023 pe marginea acestui subiect. Deci dacă e să intrăm în detaliile acestui dosar, sunt foarte-foarte multe întrebări vizavi de cine totuși urmează să-și asume laurii acestei în ghilimele victorii.
Radu Osipov: La fel, un aspect interesant. Iată, procurorii fac aceste anchete, le trimit în instanță, dar la Curtea Supremă de Justiție nu ajung judecători. De exemplu, recursurile în unele dosare de rezonanță ar fi intenționate, ca să tergiverseze examinarea. Cât de justificată este această suspiciune?
Alexandru Bot: Ea este justificată prin prisma faptului că, într-adevăr, la Curtea Supremă nu se ajung judecători. S-a mers pe formula transferului temporar al judecătorilor din alte instanțe, în instanța ierarhic superioară. Respectiv, acum suntem în plină procedura de Vetting al Curții Supreme de Justiție. Cumva asta ar trebui să echilibreze mai multe lucruri. Dar, într-adevăr, abundența de dosare, care acum sunt înregistrate la Curtea Supremă de Justiție, pur și simplu nu permite livrarea unui rezultat calitativ în timp util. De aceea și ne trezim cu situații când mai bine de un an este tergiversată numirea însăși a ședinței, nu numai și examinarea dosarului.
Radu Osipov: Pe de altă parte, de exemplu, există un mandat politic și o cerere populară pentru anumite sentințe. Dacă nu neapărat să fie pozitive sau negative, dar să fie o sentință justificată într-un fel.
Alexandru Bot: Asta e și o solicitare cred că generală, da? Să avem o sentință calitativă. Nu putem merge după opinia populară că o persoană care nu ne place la înfățișare urmează a fi condamnată. Ea urmează a fi condamnată doar dacă sunt suficiente probe. Dacă au fost respectate toate garanțiile procesuale, pentru ca această condamnare să fie una închegată. Altminteri, pe cât de tare nu ne-ar plăcea soluția instanței, omul trebuie să fie achitat, procesul încetat sau oricare altă soluție care, repet, poate să fie una neagreată de publicul larg.
Radu Osipov: Domnule Bot, vă mulțumesc mult pentru această discuție. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
Alexandru Bot: Vă mulțumesc și eu.
