Interviu ÎN CONTEXT// Anatol Țăranu: Reformele nu sunt susținute de forțele care vor menținerea R. Moldova în spațiul de influență geopolitică rusească
Reformele, inclusiv cea din justiție, nu sunt susținute de concurenții actualei guvernări care nu agreează integrarea Republicii Moldova în comunitatea civilizației europene, cu atât mai mult afilierea cu spațiul etnocultural românesc.
Pentru aceste forțe o reformă de succes ar însemna eșecul politicilor lor în menținerea țării noastre în spațiul de influență geopolitică rusească. Declarația aparține comentatorului politic Anatol Țăranu și a fost făcută pentru Moldova 1.
Istoricul și fostul ambasador Anatol Țăranu a fost în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT”. Mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, bună seara. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm „ÎN CONTEXT”. Așadar, în sistemul judiciar din Republica Moldova în ultimii ani, cel puțin în ultimii 10-15 ani, de exemplu, au fost multe scăpări: „Laundromatul” rusesc, frauda bancară, am văzut și investigații jurnalistice despre averi, dosare inventate și așa mai departe. Nu credeți că astăzi, în 2024, ar fi trebuit să existe totuși o presiune publică mult mai mare pe acest subiect, pe reformă și pe sistemul judiciar propriu-zis?
Anatol Țăranu: Eu cred că această presiune din partea publicului larg din Republica Moldova totuși există. Alta e în ce măsură guvernarea se descurcă cu toată complexitatea acestei reforme. La timpul respectiv, electoratul Republicii Moldova, marea majoritate a alegătorilor au votat masiv pentru Maia Sandu ca președinte al Republicii Moldova și pentru partidul PAS, în calitate de partid care a venit la guvernare, în mare măsură, datorită faptului că ei și-au asumat plenar responsabilitatea pentru o reformă profundă judiciară în Republica Moldova. Eu am așa o senzație că atunci când acești politicieni au vorbit despre reformă, despre tempourile în care se va desfășura această reformă, ei poate nu și-au dat bine seama de toată complexitatea și toate dificultățile cu care se vor ciocni atunci când această reformă trebuia să fie și a fost implementată în viață. Iată că acum se clarifică, că, din păcate, tempourile și profunzimea reformei nu corespunde cu acea ștachetă înaltă de așteptări care au fost transmise societății. Și acum, când ne apropiem de suita aceasta de alegeri naționale: prezidențiale și parlamentare, trebuie să ne dăm seama că rezultatele reformei defel nu cadrează cu așteptările electorilor, iar aceasta ar putea să se reflecte inclusiv în rezultatele electorale.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, vom continua discuția. Mai întâi să urmărim cum explică autoritățile amânarea concursului și examinării dosarelor pentru funcția de procuror general. Continuăm „ÎN CONTEXT” și discutăm cu Anatol Țăranu, care este cu noi în platou. Domnule Țăranu, am văzut explicațiile autorităților privind acest concurs pentru funcția de procuror general. Amânarea creează, totuși, un efect asupra percepției publice față de alegerea procurorului, mai ales că a fost o condiție pusă de Uniunea Europeană. Ce s-a întâmplat de fapt? A fost o grabă atunci ca să fie lansat concursul doar pentru un rezultat pozitiv din partea Comisiei?
Anatol Țăranu: Trebuie să constatăm un lucru că, din păcate, sistemul administrativ, sistemul politic din Republica Moldova lucrează cu sincope supărătoare. Cum de s-a întâmplat că dosarele nu au fost completate în totalitate? De ce instituțiile respective nu au dat avizele la timp? E vorba de o acțiune, de un proces extrem de important pentru Republica Moldova, pentru reforma justiției. Este vorba de Procuratură, de procurorul general! Cum de s-a întâmplat că instituțiile respective nu au dat avizele? Cineva trebuie să răspundă pentru aceasta! Cum funcționează sistemul politic în Republica Moldova, sistemul administrativ?
Plus la toate, dar cum se întâmplă că concursul a fost anunțat, iar legea încă nu este definitivată? Rămâne încă Parlamentul să aducă amendamente la Legea în baza căreia va fi ales procurorul. E supărător! Și asta vorbește despre faptul că la dificultățile obiective care există pe parcursul reformei justiției se adaugă și niște delăsări subiective care și mai mult complică situația. Nu e bine.
Eu cred că factorii de decizie trebuie să se mobilizeze și să nu permită ca asemenea derapaje să aibă loc în procesul reformei. Cel puțin factorul subiectiv trebuie să lucreze absolut fără nicio ezitare și fără gafe serioase.
O să așteptăm. Desigur că este foarte important ca procurorul general să fie ales, să intre în funcțiune, să înceapă să funcționeze la parametrii necesari reforma în Procuratură. Fiindcă fără o Procuratură combativă, fără una care lucrează în baza legii, dar nu în baza comenzii politice, e greu să-ți închipui că sistemul judiciar din Republica Moldova va începe să funcționeze după parametrii europeni. Iar reforma justiției este una din condițiile de bază care este înaintată de Uniunea Europeană din punct de vedere al accederii noastre în comunitate. De aici o atenție sporită trebuie să fie acordată acestui domeniu.
Radu Osipov: Dumneavoastră vorbeați despre așteptările publicului din Republica Moldova. Pe de o parte, avem dosare de rezonanță care au rămas fără o sentință. Pe de altă parte, avem liste de sancțiuni internaționale, naționale. Cum s-ar explica și acest lucru? Pentru că se creează impresia că, totuși, sistemul judiciar parcă rămâne în urma acestor așteptări?
Anatol Țăranu: Da, după toate probabilitățile, acele critici care au fost aduse reformei justiției încă de la începuturi, atunci când s-a vorbit că nu există un concept bine pus la punct din punct de vedere al formei, el continuă să influențeze negativ mersul reformei.
Mult s-a vorbit despre faptul că noi încercăm să implementăm sistemul albanez de reformă a justiției, care nu și-a dovedit eficiența sa în cazul Albaniei. Și atunci apare întrebarea: de ce anume acest experiment, care nu este unul din cele mai de succes, este implementat la noi? Iarăși, lipsa de concept. Și în acest sens, după toate probabilitățile, noi avem nevoie de o asistență sporită în ceea ce privește inclusiv conceptualizarea reformei.
Nu este exclus că ar fi bine să ne adresăm fraților noștri de peste Prut pentru un ajutor anume din acest punct de vedere în ceea ce se numește formularea conceptului reformei. Desigur că deja a trecut mult timp, multe lucruri deja nu mai pot fi corijate. Dar mai există rezerve care pot fi acoperite. Din acest punct de vedere, avem nevoie inclusiv de un efort intelectual în ceea ce privește susținerea reformei. Și el trebuie să fie identificat, mobilizat și aplicat cât mai repede pentru a evita pe viitor aceste sincope în reformă.
Radu Osipov: Cum credeți - cine nu susține reforma, fie în Republica Moldova, fie în exterior?
Anatol Țăranu: Sigur că în exterior reforma nu este susținută de forțele care nu agreează integrarea europeană a Republicii Moldova, integrarea noastră în comunitatea de civilizație europeană. Cu atât mai mult, forțele care privesc negativ afilierea noastră cu spațiul nostru firesc etnocultural românesc. Pentru dânșii o reformă de succes ar însemna inclusiv eșecul politicilor lor de menținere a Republicii Moldova în spațiul de influență geopolitică rusească.
Pe interior, reforma este combătută, dacă doriți, într-un fel se creează pripoane artificiale în calea acestei reforme din partea forțelor care sunt concurenții intransigenți ai actualei guvernări, ai cursului european al Republicii Moldova. Aceste forțe noi deseori le identificăm ca coloana a cincea în cadrul societății moldovenești. Ele sunt interesate ca reforma să eșueze și în așa fel aceste forțe să aibă argumente în lupta electorală împotriva forțelor proeuropene.
Trebuie să înțelegem. Societatea moldovenească este profund divizată pe acest motiv și forțele proeuropene puțin depășesc numeric și ca consistență forțele antieuropene. Noi încă rămâne să prefacem Republica Moldova, societatea moldovenească în una profund atașată ideilor și valențelor europene.
Radu Osipov: Acest discurs privind corupția din interiorul sistemului judiciar a câștigat cumva inimile oamenilor la alegerile din 2020-2021. Acum corupția din sistem a fost introdusă și într-o Strategie de Securitate. Dar în contextul următorului ciclu electoral, ce mesaje totuși îi vor anima pe alegători? Va fi justiția o prioritate?
Anatol Țăranu: Eu cred că justiția va rămâne ca prioritate. Forțele care în interiorul partidei proeuropene largi astăzi sunt concurenți electorali ai PAS-lui vor formula niște soluții pentru reforma în sistemul justiției, care diferă de acele soluții pe care le aplică PAS-ul. Și în această concurență nu e nimic rău. Mai degrabă în această concurență ar putea să apară formule mult mai de succes de reformare. Este pur și simplu important ca această dispută pe marginea eficienței reformei să nu se prefacă într-o dușmănie de principiu între forțele europene care ar putea să faciliteze venirea la guvernare în Republica Moldova a forțelor antieuropene. Și faptul că astăzi, la ora actuală, în etapă actuală, nu există un dialog bine pus la punct în interiorul partidei proeuropene creează anumite temeri că lucrurile ar putea să deraieze. Și este nevoie ca, totuși, chiar dacă există concurență electorală firească între diverse componente ale partidei proeuropene, totuși, cooperarea între ele pe chestii fundamentale, principiale, trebuie să existe. Și asta ar trebui să fie inclusiv una din sarcinile pe care trebuie să și le asume actuala guvernare fiindcă ei sunt cei mai indicați pentru a crea o asemenea sinergie în interiorul partidei proeuropene.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, în loc de concluzie. Până la urmă, este justificată această intervenție politică la limită, chirurgicală chiar, asupra sistemului judiciar sau ar fi trebuit totuși o mână mai dură pentru a reseta justiția în Republica Moldova?
Anatol Țăranu: Chiar dacă există măsuri la limita legalității, la limita bunei-cuviințe în ceea ce privește aplicarea reformei, trebuie să recunoaștem că aceste măsuri nu sunt atât de eficiente cum ar trebui să fie. Deja, dacă ajungi până la limită, cel puțin trebuie să obții un rezultat. Înseamnă că aceste formule extreme de aplicare a justiției nu au fost justificate din punct de vedere al eficienței. Și atunci, dacă deja aplici asemenea formule, ele trebuie să fie cântărite din punct de vedere al eficienței reformei. Din acest punct de vedere, mă tem că aici avem restanțe foarte serioase la acest capitol. Și chiar dacă există aceste devieri sau, să zicem așa, când mergem pe muchie de cuțit, dar faptul că rezultatele nu sunt suficient de bune te face să gândești că nu a fost gândită bine reforma ca atare, ca concept.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, vă mulțumesc pentru explicații. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
