Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: La Bruxelles se vor identifica modalități de sprijin pentru Ucraina
Dacă la Consiliul European extraordinar nu se va aproba un fond militar pentru Ucraina, în săptămânile următoare la Bruxelles se vor identifica modalități de sprijin ucrainean. Expertul în politică externă, Mihai Isac, a declarat pentru Moldova 1 că în cazul în care Ucraina va ceda, următoarea țintă este Republica Moldova, iar Uniunea Europeană și NATO nu vor permite să se repete în altă parte ceea ce se întâmplă în țara vecină.
Radu Osipov: Mihai Isac este în platoul Moldova 1. Domnule Isac, credeți că este clară acum strategia NATO Statelor Unite, Uniunii Europene pentru Ucraina și dacă există într-adevăr o miopie a lumii libere sau nu și dacă e justificată?
Mihai Isac: Desigur. N-aș spune chiar miopie, dar putem vorbi de anumite rețineri. Aceste rețineri, din păcate, s-au tradus prin lipsa unor sisteme avansate aeriene pe care ar fi trebuit să le primească Ucraina. Și aici vorbim despre celebrele F16, care sunt printre cele mai eficiente platforme. Iar Federația Rusă știe foarte bine că F16 în mâna ucrainenilor vor fi o armă redutabilă pentru stabilirea supremației aeriene. Aceste avioane și-au dovedit eficacitatea în fața avioanelor de producție sovietică și rusă, atât pe frontul sirian, și aici vorbim despre confruntările dintre Israel și Republica Arabă Siriană, precum și în Irak.
Există o dorință de a ajuta Ucraina, dar trebuie să ținem seama de faptul că aceste state sunt democrații, iar în democrație este și normal să existe anumite discuții, anumite particularități ale fiecărui stat. Dar desigur, faptul că Occidentul ar fi trebuit să acorde mai mult sprijin militar direct Ucrainei este un lucru înțeles și de liderii de la Berlin, Washington sau din alte capitale. Și ne putem aștepta ca în următoarele săptămâni, baierele pungilor Occidentale să se deschidă, iar sisteme de armament să ajungă din nou în Ucraina.
Desigur, aici putem vorbi și despre un secret operațional pentru că nu este și nu ne putem aștepta ca orice livrare de armament să fie anunțată cu surle și trâmbițe. Există necesitatea menținerii unui secret operațional.
Radu Osipov: Dar este într-adevăr, această urgență justificată cumva? Această stare de alertă la care s-a referit și Josep Borrell. De exemplu, presa germană, jurnaliștii de război au realizat relatări în care vorbesc despre faptul că pe anumite direcții de apărare, armata rusă, într-adevăr, domină la capitolul artilerie.
Mihai Isac: Desigur, să nu uităm că Federația Rusă, în momentul în care declanșează un război, nu ține cont de distrugerile materiale și de viețile civililor. Pentru că tactica Federației Ruse este să transforme orice oraș de pildă într-o ruină. Să nu uităm războaiele cecene de la sfârșitul anilor 90. Să nu uităm imaginile acelea groaznice, cu orașul Groznîi distrus de către artileria grea rusă, care altfel nu a putut frânge spiritul cecen.
În mod sigur, Federația Rusă are o superioritate de artilerie și doctrina militară a Federației Ruse pune accent foarte mult pe utilizarea de artilerie. Federația Rusă a beneficiat și beneficiază și de sprijinul militar din partea Republicii Islamice Iran și a Coreei de Nord. Mass-media internațională atrăgând atenția că diferite cantități de lovituri de artilerie au ajuns din Iran și din Coreea de Nord în Federația Rusă. Să nu uităm că Federația Rusă folosește drone de fabricație iraniană pentru a ataca țintele civile și infrastructura energetică ucraineană.
Și da, această îngrijorare este corectă. Modul în care s-a purtat războiul în Ucraina, practic, ne-a adus înapoi câteva zeci de ani, până la al Doilea Război Mondial. Iar în acest moment industria de apărare a Uniunii Europene și nu numai se adaptează noilor solicitări.
Trebuie să înțelegem că în acest moment Federația Rusă folosește capacități industriale pentru a fabrica diferite tipuri de armament. Iar o parte din armamentul din muniția europeană nu se potrivește sistemelor de artilerie folosite de către partea ucraineană.
Radu Osipov: Dar, până la urmă, aliații americani și europeni au aceste capacități industriale ca să asigure nevoile stringente pe câmpul de luptă pentru Ucraina, care apără zona de extindere a Uniunii Europene? Spunea Joseph Borrell că aproximativ 50% din angajamentul de obuze de artilerie a fost realizat.
Mihai Isac: Industria de armament europeană lucrează la capacitate maximă. În afară de sprijinirea Ucrainei, industria de armament europeană, care sunt de obicei companii private care investesc în acest domeniu de securitate, au contracte și cu alte state pe termen lung. De exemplu, Franța aprovizionează Emiratele Arabe Unite cu armament. Sunt foarte multe state care folosesc sisteme de armament europene. Deci asta arată încă o dată că sistemele de armament europene sunt sisteme performante. Este o luptă între necesitatea sprijinirii Ucrainei și menținerea unei economii viabile.
Desigur, se putea face mult mai mult pentru Ucraina. Astfel de declarații din partea unor înalți oficiali europeni sunt semnale trimise și comunității de afaceri implicate în astfel de industrii. Și este de așteptat ca pe parcursul următoarelor luni să crească semnificativ sprijinul sectorial de pildă de artilerie sau antiaerian pentru Ucraina. Să nu uităm că și armatele naționale ale statelor membre NATO și nu numai au nevoie de armament. Și nu este logic ca o țară membră NATO să renunțe la toată rezerva sa de artilerie în favoarea Ucrainei, pentru că în mod sigur Federația Rusă va profita de acest lucru pentru a ataca țara respectivă.
Radu Osipov: Revenind la turneul lui Stoltenberg, în Statele Unite și la discuțiile miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, care ar fi repercusiunile dacă republicanii vor rămâne concentrați pe acest conflict intern privind migrația, conflictul cu democrații înainte de alegeri. Și, până la urmă, care este interesul Statelor Unite?
Mihai Isac: Statele Unite au interesul să oprească ofensiva Federației Ruse. Pentru că până acum vorbim despre Ucraina, dar de la Washington lumea se vede mult mai amplu. Pentru că în acest moment vedem acest binom geopolitic China - Federația Rusă, care forțează liniile roșii practic pe toate continentele - din strâmtoarea Taiwan până în Marea Roșie și până la sprijinul pe care Federația Rusă îl acordă organizațiilor teroriste Hamas și Hezbollah.
Deci, ceea ce se întâmplă în SUA este practic o manifestare a democrației americane. Iar acest an 2024 este un an super electoral în Statele Unite. Vom avea alegeri prezidențiale, vom avea alegeri pentru întreaga legislatură a Camerei reprezentanților, camera inferioară a Parlamentului american, și pentru 1/3 din locurile din Senat. Deci această luptă internă, din păcate, are consecințe și pentru Ucraina. Dar eu personal consider că se va reuși să se ajungă la un ”modus vivendi” și la aprobarea unui nou buget.
Să nu uităm că și în timpul președinției republicane a domnului Trump au fost luate măsuri dure pentru oprirea expansiunii Federației Ruse. Să nu uităm cât armament s-a livrat Poloniei, declarațiile și vizitele în zone amenințate de către influența Federației Ruse. Faptul că am putea asista la revenirea unei administrații republicane la Casa Albă, acest lucru nu înseamnă neapărat un lucru bun pentru Federația Rusă. În Statele Unite problema securității naționale se pune mai mult decât de o singură persoană.
Radu Osipov: E mai puternic establishmentul american decât populismul american.
Mihai Isac: Desigur și acest lucru s-a văzut și în modul în care se identifică noi modalități de sprijinire a aliaților. Pentru că am văzut că dacă SUA nu au mai avut capacitatea să furnizeze armament Poloniei, din cauza faptului că aceste sisteme sunt foarte avansate și durează mult să le construiești, s-a găsit o soluție prin faptul că Republica Coreea de Sud, care fabrică tot armament sub licență americană și armament de performanță, deja a vândut câteva sute de sisteme de artilerie. Dau un exemplu, de artilerie grea către Polonia, România și alte state ale Uniunii Europene.
Radu Osipov: Mâine, va fi Consiliul European extraordinar. Ne putem aștepta oare la decizii clare: fond militar pentru Ucraina și macro finanțare economică? În același timp, cum se explică faptul că Kievul parcă nu este la fel de insistent, cum era altădată în ajun de decizii importante de finanțare?
Mihai Isac: În acest moment, Kievul încearcă să-și adapteze diplomația și tacticile politice la necesitățile momentului. 2024 este un an electoral și în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu vom avea o decizie care să spună negru pe alb că se aloca atâtea zeci de miliarde Ucrainei, totuși, în pofida unui refuz maghiar, ceea ce pare greu de crezut, totuși, se vor găsi modalități pentru a sprijini financiar Ucraina, chiar dacă aceste modalități vor fi gândite la nivel bilateral. Exact, se dorește trimiterea unui semnal puternic de unitate a blocului comunitar. Dar în acest moment, prin faptul că în decembrie anul trecut au fost lansate negocierile cu Ucraina și Republica Moldova, arată în mod clar voința Uniunii Europene.
Este de așteptat să crească în mod semnificativ numărul de exerciții și sprijinul pentru Ucraina, inclusiv acest exercițiu masiv al NATO este un răspuns primit de către Federația Rusă în urma acțiunilor sale ofensive și a războiului hibrid declanșat împotriva Republicii Moldova, a României și a altor state din Europa și nu numai. Ne așteptăm la anumite decizii, dar, din nou, soarta războiului nu se va decide mâine sau poimâine. Dacă nu vom auzi vești foarte bune de la Bruxelles zilele următoare, vă asigur că în săptămânile următoare se vor identifica modalități de sprijinire a Ucrainei. Uniunea Europeană și NATO au transmis în mod clar Federației Ruse: Pe aici nu se trece! Iar ceea ce se întâmplă în Ucraina, unde avem deja aproape 710 zile de război, nu trebuie permis să se repete în altă parte. Pentru că vedem în mod clar că, dacă Ucraina va ceda, următoarea țintă este Republica Moldova.
Radu Osipov: Domnule Isac, vă mulțumesc mult pentru această discuție, vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
