Producătorii, nemulțumiți de recentele modificări ale legislației cu privire la ZEL-uri care îi obligă să achite o taxă vamală
Din 1 ianuarie 2024, antreprenorii care activează în zonele economice libere din Republica Moldova și care doresc să-și comercializeze produsele și mărfurile pe teritoriul vamal al țării, sunt obligați să plătească o taxă vamală de până la 20 la sută din valoarea produsului. Recentele modificări la legislație impun această taxă pentru produsele fabricate în ZEL-uri și scoase pe piața internă.
Producătorii spun că noile modificări le-ar afecta enorm activitatea și i-ar pune în condiții inegale cu importatorii care comercializează aceleași produse aduse de peste hotare. Mai mult, ei subliniază că legislația Republicii Moldova prevede că facilitățile în ZEL-uri sunt garantate de stat, timp de 10 ani, chiar dacă legea se schimbă.
Nicolas Nicula administrează fabrica de covoare din Ungheni de mai bine de 30 de ani. Antreprenorul spune că peste 85 la sută din marfa produsă este exportată, iar 15 procente o comercializează pe piața internă. Potrivit lui, impunerea taxei vamale pentru produsele vândute pe teritoriul țării, pe lângă TVA-ul de 20 de procente, va afecta grav activitatea producătorilor din ZEL-uri.
„Conform legislației Republicii Moldova, facilitățile în ZEL-uri sunt garantate de stat timp de 10 ani dacă legislația cumva se schimbă. Astăzi sunt impuse taxe vamale de 20 la sută, ca să înțelegeți, pe piața de covoare competiția este foarte mare. Covoarele importate din Europa nu se plătesc, Turcia care este cel mai mare producător de covoare tot nu se plătește, fiindcă sunt acorduri bilaterale. Numai noi, producătorii de covoare moldovenești, suntem obligați să plătim taxe vamale”, a spus producătorul.
Antreprenorul mai spune că impunerea acestor taxe va provoca scumpirea produsului finit, care nu va putea concura cu cel de import și astfel vor scădea vânzările, lucru care va aduce după sine și reducerea numărului de angajați.
„Acum și așa este o perioadă foarte complicată cu războiul din Ucraina, au căzut toate piețele din est, piețele din vest tot s-au micșorat. Cu această taxă vamală noi pierdem încă și piața Moldovei. O să fie și consecințe pentru oameni, ei, de bine, de rău, își hrănesc familia, la noi salariul mediu e vreo 10 mii de lei. Astăzi, avem sub 600 de angajați. Voi fi nevoit să micșorez numărul de salariați, să fac întreruperi în producere, dar omul acesta e specialist, nu știu de unde pe urmă o să-l găsesc”, a adăugat Nicolas Nicula.
În zona economică liberă de la Ungheni activează în prezent 58 de rezidenți, dintre care șase companii își comercializează marfa nu doar la export, dar și pe teritoriul Republicii Moldova.
„Acum este o incertitudine, toată lumea așteaptă cu depozitele pline ca să se soluționeze acest aspect și anume să fie scutiți de taxa vamală, așa cum presupunea legislația anterioară. Astfel, dacă această taxă va fi achitată sau va fi impusă să fie achitată produsele vor fi mai scumpe decât sunt astăzi pe piata internă. Sperăm să se ia o decizie cât mai rațională. Avem aici cei mai mari producători de covoare și cel mai mare producator de materiale de construcție”, a declarat administratorul Natalia Iepuraș.
Cele șase Zone Economice Libere care activează în prezent pe teritoriul țării noastre sunt membre ale Camerei de Comerț și Industrie.
„Rezidenții se confruntă cu necesitatea de a plăti taxe vamale la import, cu toate că au certificatul de origine EURO 1, ceea ce este un certificat de origine preferențial, ceea ce înseamnă că nu ar fi trebuit să plătim taxe vamale. Am discutat acest subiect cu Comisia parlamentară și Ministerul Finanțelor. Sperăm că în aceste zile să găsim soluția de a susține companiile care activează în zonele economice libere”, a menționat președintele CCI, Sergiu Harea.
Și directorul Serviciului Vamal spune că, în prezent, sunt purtate discuții cu toate instituțiile responsabile pentru identificarea unei soluții rezonabile.
„Noi suntem autoritate executivă și urmează să fim ghidați, fie încasăm aceste taxe, fie nu le încasăm. Pe moment sunt discuții, urmează a fi tratat acest subiect, ținând cont și de garanțiile pe care le dețin agenții economici, de a activa conform regimului existent în cazul modificării legislației anume acel regim de 10 ani de zile, care este stabilit în Codul Vamal”, a precizat șeful Serviciului Vamal, Igor Talmazan.
La sfârșitul anului 2022, în Republica Moldova activau șapte ZEL-uri, unde își desfășurau activitatea 244 de companii rezidente. Din volumul total al mărfurilor produse în Zonele Economice Libere, doar un procent și jumătate a fost comercializat pe piața internă.
