Interviu ÎN CONTEXT// Cristian Pîrvulescu: Cetățenii moldoveni din stânga Nistrului sunt interesați să profite de integrarea în UE
Negociatorii Guvernului moldovean pot găsi un compromis pentru reintegrarea regiunii transnistrene, iar modelul aplicat în acest caz ar putea fi cel cipriot. Opinia aparține politologului român Cristian Pîrvulescu și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”, de la Moldova 1. Cristian Pîrvulescu se arătă convins că cetățenii din stânga Nistrului sunt interesați să profite de integrarea europeană, în special pentru a continua exporturile, dar și alte aspecte depind de evoluția războiului din Ucraina.
Radu Osipov: „ÎN CONTEXT” s-a conectat online Cristian Pîrvulescu, politolog. Domnule Pîrvulescu, bună seara. Așadar, la Chișinău avem un ministru de Externe nou și un vicepremier pentru Integrare Europeană. Mai întâi, cum vi s-a părut prestația lui Nicu Popescu, plecat din funcție cu aprecieri mari, deși mulți intuiau că anume el avea să coordoneze negocierile cu Uniunea Europeană și anume în mandatul său Ursula von der Leyen anunțase lansarea screeningului?
Cristian Pîrvulescu: Este foarte adevărat, dar s-a acumulat și enorm de mult stres și oboseală. A fost un ministru foarte bun și foarte eficient, dar totul trebuie pus sub coordonarea președintei Maia Sandu. Niciodată nu precupețesc să explic că cea care a schimbat imaginea Moldovei a fost Maia Sandu. Alegerea sa, apoi acțiunile sale. Faptul că vorbește un limbaj care este inteligibil europenilor - și nu mă refer doar la limbi străine, ci la valori împărtășite - a contat enorm. Și Nicu Popescu, de asemenea, era pe aceeași linie, dar s-a ajuns la o nouă etapă din diferite motive. Domnia sa spune că din motive personale s-a retras.
Domnul Popșoi are, de asemenea, experiență foarte importantă, iar faptul că se lucrează în mod particular pe dosarul european este cât se poate de firesc nu numai pentru că și noi, în România, am făcut-o la fel. Ci pentru că este important ca cei care se ocupă de acest dosar care devine prioritatea numărul zero a Republicii Moldova nu trebuie să se mai ocupe de nimic altceva. Or un ministru de Externe are o agendă mult prea încărcată ca să se ocupe doar de acest aspect. Sigur, poate exista un secretar de stat care să fie dedicat acestei probleme. Totuși, fiind un secretar de stat dependent de ministru, există riscul apariției unor dificultăți. Iată de ce s-a preferat această formulă și sunt convins că ea va fi o formulă care va permite Republicii Moldova să atingă cât se poate de repede obiectivele pe care le are. Va fi dificil. Vor fi capitole mai greu de negociat, altele vor fi mai simplu de negociat. Dar deja există o experiență acumulată și această experiență acumulată va conta.
Radu Osipov: Vorbeați de experiența României. Este interesant că ministra Luminița Odobescu (ministrul român al Afacerilor Externe, Luminița-Teodora Odobescu - n.r.) a anunțat înaintea premierului de la Chișinău, Dorin Recean, că anume Cristina Gherasimov are să fie negociator-șef pentru Republica Moldova. Prima întrevedere doamna Gherasimov a avut-o cu ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu. Ce cuvânt are de spus România în acest proces de negocieri al Republicii Moldova?
Cristian Pîrvulescu: România a sprijinit Republica Moldova și o va sprijini în continuare. Sigur, România nu poate face temele în locul Republicii Moldova, dar poate ajuta Republica Moldova pe baza experienței acumulate, a înțelegerii extraordinare a modului în care funcționează relațiile la Bruxelles.
Și trebuie să spunem că doamna Odobescu, care astăzi este ministru de Externe, care a fost consiliera președintelui Iohannis, a fost o perioadă foarte lungă de timp, aproape 10 ani de zile, reprezentant al României, ambasador al României pe lângă instituțiile europene. A condus în momentul cel mai complicat de după aderare, în 2019, reprezentanța României. A fost deci negociator principal în momentul în care România a avut președinția rotativă a Uniunii Europene, ceea ce a contat. A fost considerată una din cele mai influente femei din Uniunea Europeană. A rezolvat împreună cu echipa sa foarte multe dosare. Am lucrat cu dosare europene și ne-am comportat ca niște profesioniști, ceea ce a contat. Asta înseamnă președinție.
Or informațiile pe care le deține, experiența pe care o are doamna Odobescu va conta foarte mult și pentru Republica Moldova. Și faptul că va avea loc această întâlnire între domnul Popșoi și doamna Odobescu, faptul că România va putea sprijini Moldova va avea un rol important. Pentru că nu e un sprijin oarecare. Încă o dată, experiența personală este extraordinar de importantă. Și faptul că noi, în condiții politice complicate, cu un conflict între președinte și Guvern, am reușit să ieșim atât de bine din experiența președinției rotative se datorează în mare măsură calităților extraordinare de negociator și rafinamentului diplomatic al doamnei Odobescu.
Radu Osipov: Așadar, peste 30 de capitole. Care ar fi punctele slabe sau punctele forte ale Republicii Moldova în procesul de negocieri? Mai ales ne interesează justiția.
Cristian Pîrvulescu: Evident, justiția și statul de drept sunt puncte dificile, lupta împotriva corupției, dar să știți că nici cele economice nu sunt simplu de depășit, pentru că Republica Moldova va trebui să treacă printr-o reconversie care, sigur, e în proces de tranziție, dar care va fi dificilă și eventual dureroasă și de care vor încerca să profite inamicii integrării europene.
Dar, cu siguranță, cele mai grele capitole sunt cele politice. O vedem și în momentul de față, cu dificultățile pe care le are Uniunea Europeană cu faptul că s-a ajuns la concluzia că este nevoie de un mecanism comun de monitorizare a statului de drept în toate statele membre. Înainte exista un mecanism care funcționa pentru România și pentru Bulgaria. Acum este un alt mecanism, însă în care toate statele sunt vizate. Și asta pentru că statul de drept este esențial. Și când vorbim de statul de drept, vorbim despre justiție, calitatea justiției, profesionalism, vorbim despre independența judecătorilor, despre separația puterilor în stat și controlul pe care justiția poate să-l facă politicienilor. Toate aceste lucruri știți foarte bine că sunt greu de realizat în Moldova. Este o reformă care nu a fost încheiată și care este cât se poate de dificilă.
Radu Osipov: La fel de importantă e regiunea transnistreană. Din câte înțeleg, reintegrarea e lăsată pe final de negocieri. Este o abordare realistă, care ar fi poziția Bruxelles-ului?
Cristian Pîrvulescu: Din câte știu eu - și fac parte dintr-un grup de lucru alături de societatea civilă din Moldova, societatea civilă europeane - vom veni, de altfel, în această calitate, împreună cu Comitetul Economic și Social European, în luna aprilie câteva zile la Chișinău, după ce vor începe negocierile, pentru a lua pulsul situației de acolo.
Va fi dificil, evident, va fi dificil. Am mai vorbit cu Dumneavoastră despre modelul cipriot, care este unul pe care îl putem avea în vedere. Ceea ce dorește Bruxelles-ul este ca Republica Moldova să îndeplinească toate criteriile. Dacă, în funcție de evoluția războiului din Ucraina, situația din Transnistria rămâne în continuare complicată, atunci se poate adopta modelul cipriot. Altfel spus, se poate realiza o integrare doar a regiunii de până la Nistru. Dar sunt convins că este în interesul celor de dincolo de Nistru să profite de integrarea europeană. Nu sunt în aceeași situație ca Republica Ciprului de Nord. Este o situație, din punctul meu de vedere, mai complicată și mai simplă totodată. Afacerile pe care le desfășoară... acolo afacerile se desfășoară doar cu Turcia, afacerile pe care le desfășoară masiv (regiunea transnistreană - n.r.) în zona Uniunii Europene și cred că Guvernul și negociatorii Guvernului moldovean pot să găsească un numitor comun. Dar totul depinde de situația războiului din Ucraina, dar și de evoluția puterii de la Moscova.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru discuții, vă mai așteptăm în „ÎN CONTEXT”.
Cristian Pîrvulescu: Vă mulțumesc și eu și cu plăcere voi reveni.
