Interviu ÎN CONTEXT// Iulian Groza: Trebuie să avansăm pe domeniul justiției pentru a începe în martie negocierile de aderare cu UE
Un sistem atât de complex cum este cel al justiției nu poate fi schimbat peste noapte. Și chiar dacă sunt intervenții extraordinare, ele trebuie realizate transparent și eficient, susține Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Prezent în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT”, expertul a explicat că prioritățile sunt setate și de Uniunea Europeană cu care încep în luna martie negocierile, iar acesta e motivul pentru care trebuie să avansăm în domenii precum justiția, lupta cu corupția și deoligarhizarea.
Radu Osipov: Așadar, aproape toți moldovenii care susțin aderarea la Uniunea Europeană consideră că reformarea justiției este o temă primordială. Sistemul judiciar nu se bucură totuși de sprijin popular. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a publicat un sondaj care arată percepția populației privind modul în care se face dreptate în Republica Moldova. Colega mea, Virginia Pîntea, i-a întrebat pe oameni dacă au sau nu încredere în justiția moldoveană.
Radu Osipov: Iulian Groza, directorul executiv al IPRE, este în platoul Moldova 1. Bun venit „ÎN CONTEXT”.
Iulian Groza: Bună seara, bine v-am regăsit.
Radu Osipov: Interesante date ați prezentat în acest sondaj. Există, pe de o parte, încredere în reformă, dar când întrebările devin mai specifice, de exemplu, când se vorbește despre Vetting, deci nu prea inspiră încredere aceste noțiuni. Pe de altă parte, instanțele, procuratura la fel nu sunt văzute cu ochi buni. E o realitate politică sau sunt mai multe realități care sunt în paralel: oamenii cu așteptările, funcționarii și demnitarii publici, pe de o parte, și pe de altă parte, sistemul judiciar?
Iulian Groza: Eu cred că, în mare parte, rezultatele acestui sondaj nu sunt o surpriză. Cu toții avem anumite percepții în societate despre problemele care există. Știm foarte bine că domeniul justiției este un domeniu foarte important pentru toate sectoarele din economie, viața socială, politică. Și, în același timp, știm foarte bine că pentru aderarea noastră la Uniunea Europeană va conta foarte mult nivelul de funcționare, de încredere, de eficiență a justiției și modul în care se luptă cu corupția.
Obiectivul nostru în acest sondaj a fost practic să identificăm niște tendințe, percepții. Este în realitate primul sondaj public privind integritatea în sectorul justiției. Au fost făcute mai multe sondaje, dar ele nu au fost publicate. Dar noi am decis că este foarte important pentru oamenii care iau decizii în Guvern, în instituții, în justiție să aibă o anumită înțelegere fundamentată pe anumite informații confirmate de către cetățeni. Este un exercițiu complex, dar el ajută inclusiv la formularea sau ajustarea anumitor politici și intervenții. În cazul dat, vorbim de justiție. Anul viitor, noi vom repeta acest sondaj și vom vedea care este dinamica.
Cert este că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova au auzit și cunosc despre reformele din justiție, anticorupție. Într-o mare măsură cred că acest lucru se datorează și intervențiilor foarte categorice, extraordinare, care s-au implementat pe parcursul ultimilor trei ani. Mă refer aici la Vetting și la această inițiativă de creare a unor curți anticorupție. Acestea sunt soluții extraordinare, care, în mod normal, într-un sistem care funcționează bine, cum este cel al justiției, nu ar fi trebuit să apară. Nu ar fi trebuit să fie realizate. Dar ele exact se inițiază fiindcă sistemul, în normalitatea sa, nu reușește să rezolve principalele probleme care țin de integritate, eficiență și, respectiv, de încrederea cetățenilor.
Radu Osipov: Vorbeați despre această platforma pentru funcționarii din Guvern și pentru cei din sistemul judiciar ca să vadă cum gândesc oamenii. Cel puțin când au fost propuse acele legi ale reformei judiciare, în notele informative, sondajele erau cred că din 2021 privind această percepție și încrederea în justiție. Cum credeți că s-a schimbat până la urmă această percepție pentru că s-au mai făcut lucruri de atunci? Și într-adevăr, nu au existat sentințe în dosare de rezonanță. Există o singură sentință, dar nu a fost aplicată.
Iulian Groza: De acolo și vine nivelul scăzut de încredere pe care o au cetățenii. Există un sentiment de impunitate foarte mare care generează nemulțumire în rândul cetățenilor. Știm foarte bine. În 2021, subiectul dat a fost un subiect principal, inclusiv al platformelor electorale. Partidul PAS a câștigat alegerile parlamentare în 2021, având un mesaj puternic anticorupție și un mesaj de schimbare, de reformă în domeniul justiției. Așteptările cetățenilor erau foarte mari. Fiind așteptările foarte mari, evident că și presiunea pe actori, pe Guvern este una mare.
Să vină cu soluții care să rezolve problemele cât se poate de rapid și cât se poate de eficient. Bun. Realitatea este că un sistem atât de complex cum este cel al justiției, nu poate fi schimbat peste noapte. Și chiar dacă sunt intervenții extraordinare, ele trebuie realizate cât se poate de transparent, cât se poate de eficient. Și dacă ne uităm pe subiectul soluției de Vetting, vedem că opiniile cetățenilor sunt divizate.
Radu Osipov: Cred că nu înțeleg?
Iulian Groza: O parte din cetățeni, cred că peste 40%, au încredere în rezultatele acestui proces. Pe de altă parte, peste 40% au puțină încredere, iar un grup de aproape 15 procente deloc nu au încredere în rezultatele acestui proces. Dar, pe de altă parte, ce am constatat noi prin analiza dezagregată a acestui sondaj este că cetățenii care sunt mai bine informați despre aceste procese au mai multă încredere. Respectiv, concluzia este foarte la suprafață, este una simplă. Cu cât mai informat este cetățeanul, cu cât mai informate și mai implicate sunt toate instituțiile care fac parte din sistemul de justiție în schimbare, cu atât mai multă încredere apare. Deci, miza este aici: integritatea, independența, eficiența sistemului de justiție, ceea ce până la urmă va crește și încrederea oamenilor.
Credem noi că și acest sondaj nu este doar un exercițiu sociologic, nu este doar un instrument de cercetare. Obiectivul nostru a fost să punctăm acum care este percepția la moment. Și anul viitor să repetăm același exercițiu și deja să vedem dacă există anumite dinamici și poate există și anumite schimbări de intervenții din partea Guvernului, din partea actorilor. Poate și actorii din justiție, ca-s judecători, că-s procurori, ar putea să-și schimbe anumite abordări. Deci, asta este, practic, așteptarea noastră.
Radu Osipov: Foarte interesant. Am văzut că euro optimiștii, care sunt peste 65%, 95% dintre ei susțin reformarea, adică înțeleg că e o temă crucială.
Iulian Groza: Intuitiv, cred că cetățenii noștri înțeleg foarte bine cât este de importantă schimbarea din acest sector și, obiectiv, lucrurile astea dictează inclusiv prioritățile care sunt setate nu doar aici, în țară, dar și pe care le realizăm, le dezvoltăm împreună cu partenerii noștri. Or suntem o țară candidată. Vrem să aderăm la Uniunea Europeană. Încep negocierile de aderare și știm foarte bine că, spre exemplu, pentru ca să începem propriu-zis negocierile în martie trebuie să avansăm cât mai mult pe domeniul justiție, pe domeniul anticorupție și pe deoligarhizare.
Radu Osipov: Domnule Groza, chiar astăzi s-a dat start screeningului. Vicepremiera pentru afaceri europene, Cristina Gherasimov, este la Bruxelles. Ce urmează, foarte pe scurt, în loc de concluzie, la această discuție pe care am început-o de la justiție?
Iulian Groza: A început screeningul, cu etapa explicativă. În următoarele două luni, probabil, această etapă de informare din partea Comisiei Europene despre legislația europeană care trebuie racordată în Republica Moldova se va finaliza. Imediat ce Comisia Europeană va primi mandatul de negocieri și vom îndeplini sau vom asigura un progres suficient în cele trei domenii pe care le-am menționat anterior, vom lansa conferința interguvernamentală și va fi inițiată a doua etapă a screeningului, screeningul bilateral, unde noi deja, Republica Moldova, Guvernul, negociatorii noștri, vor trebui să informeze Comisia Europeană despre gradul de aproximare a legislației noastre cu cea a Uniunii Europene. Și în urma acestui proces vom avea o claritate unde ne aflăm, la începutul procesului de negociere. Vom ști foarte clar care sunt condițiile pentru a avansa în negocieri și vom ști foarte clar care sunt prioritățile noastre pentru a finaliza acest proces de negociere de aderare în următorii ani.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru discuție. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
Iulian Groza: Și eu vă mulțumesc.
