Interviu ÎN CONTEXT// Dan Alexe: Procesul negocierilor cu UE are loc pe capitole calibrate și depinde de funcționarea politică a fiecărei țări
Pentru negocieri cu Uniunea Europeană nu există un model care să fie aplicat de la o țară la alta. Structura negocierilor unei țări nu se aplică altei țări. Fiecare are alt sistem de funcționare deoarece fiecare țară e diferită, iar procesul negocierilor se desfășoară pe capitole care sunt calibrate în funcție de economia, sociologia și funcționarea politică a fiecărei țări.
Concluzia aparține jurnalistului român Dan Alexe, care este la Bruxelles și realizează corespondențe pentru Radio Moldova și Moldova 1.
Radu Osipov: Vicepremiera Cristina Gherasimov a mers la București în vizită oficială, a purtat discuții cu fostul premier Nicolae Ciucă, acum șef la Senat, s-a întâlnit cu ministra de Externe, Luminița Odobescu, pentru a face un schimb de opinii despre procesul de negocieri pe care l-a început Republica Moldova săptămâna trecută. Colega mea, Lucia Vieru, a urmărit subiectul.
Lucia Vieru: Ministra de Externe din România, Luminița Odobescu, a fost probabil prima care a anunțat desemnarea Cristinei Gherasimov pentru coordonarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Astăzi au purtat discuții. A fost un schimb de opinii privind modul în care Chișinăul va gestiona procesul de negocieri prin care a trecut și România. A durat cel puțin șapte ani de la votul politic pentru o lansare a discuțiilor până la aderare, perioada 2000-2007.
România este un bun exemplu al extinderii Uniunii care a adus prosperitate. Ministra Odobescu este considerată omul potrivit pentru a ajuta Republica Moldova, pentru că, înainte să vină la MAE, a fost reprezentanta permanentă a României la Uniunea Europeană și a administrat într-un fel președinția română la Uniunea Europeană în 2019.
Cristina Gherasimov face această vizită la București după ce a lansat săptămâna trecută screeningul, adică evaluarea legilor naționale - cât de mult corespund standardelor europene. Știm că primul și ultimul capitol al negocierilor este justiția. Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană, adică negocierile propriu-zise, vor începe după raportul din martie al Comisiei Europene.
Să ne amintim că avem restanțe la trei din nouă recomandări formulate în 2022: justiție, deoligarhizare și combaterea corupției. Fără îndoială, România este principalul nostru susținător în procesul de aderare la UE, a transmis pe rețele Cristina Gherasimov.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”. Jurnalistul Dan Alexe s-a conectat online de la Bruxelles. Bună seara, bun venit „ÎN CONTEXT”! Așadar, justiția este capitolul cu care se încep negocierile și se încheie negocierile. Aș vrea să vă întreb despre modelul pe care l-a oferit România, dacă poate fi aplicat în Republica Moldova. Pe de o parte, România a dat un procuror șef la Oficiul european, pe de altă parte, au fost multe critici că s-au implicat practic și serviciile în acest proces. Iar, recent, România, după ce a trecut mult timp de la aderare, a ieșit din acest mecanism de supraveghere a justiției.
Dan Alexe: Aș începe prin a sparge un mit și anume: nu există rețetă. Nu există un model care să poată fi aplicat de la o țară la alta. Fiecare țară e diferită. România a avut un alt parcurs decât Republica Moldova. Și în general, structura negocierilor unei țări nu se aplică altei țări. Fiecare are alt sistem de funcționare. Ce trebuie să înțeleagă populația sau ascultătorii, sau telespectatorii este că procesul negocierilor se petrece pe capitole care sunt calibrate în funcție de economia, sociologia și funcționarea politică a fiecărei țări. De exemplu, Republica Moldova nu va trebui să negocieze să spunem pescuitul marin, pentru că nu are flotă oceanică, pentru că acolo unde țările baltice, de exemplu, au trebuit să negocieze foarte sever anumite cote de pescuit. Moldova nu are așa ceva, deci fiecare țară are o anumită particularitate.
Iarăși ce ați spus mai devreme, apropo de doamna Kövesi (Laura Codruța Kövesi) care este șefa Parchetului European, ea nu este acolo în calitate de româncă. Deci nu România a dat-o, ea a candidat singură, individual, împotriva sistemului politic din acea vreme. Și anume, PSD-ul care era la putere nu o dorea, i-au pus bețe în roate, au făcut totul pentru ca ea să nu câștige. Pentru că se temeau că va veni cu anumite dosare pe care ia, ca româncă, le înțelege foarte bine și că îi va băga la închisoare pe unii, cum a intrat, de exemplu, Dragnea, fostul șef al PSD-ului. Deci Kövesi nu este acolo ca o contribuție a României. Ea a candidat individual și a căpătat acel post prin propriile ei puteri.
Radu Osipov: Aveam în vedere că la un moment dat a devenit imaginea reformei pentru că în România au existat sentințe la un moment dat și fratele președintelui fusese condamnat și, iată, ea a devenit imaginea acestei reforme judiciare. Și la Chișinău au fost lozinci „DNA, treceți Prutul!”.
Dan Alexe: Sigur că da, dar trebuie înțeles și aici ceva foarte important și anume că Parchetul European nu are mijloace proprii de investigare în țările membre. Parchetul European indică și trimite dosare parchetelor naționale, dar nu este un FBI. Nu poate să trimită echipe de anchetatori în țările membre, dacă țara membră nu dorește acest lucru. Parchetul European al lui Kövesi nu poate să investigheze în Ungaria, dacă Viktor Orban spune: nu! Deci, mecanismul european este mult mai complex decât crede publicul în general.
Radu Osipov: România a avut un parcurs lung pentru că în 1995 a fost cererea de aderare, în decembrie 1999 a fost votul politic pentru deschiderea negocierilor. În 2004 au fost încheiate negocierile propriu-zise. În acest răstimp, a fost un referendum care a trecut cu aproape 90%. Iată, la noi, acum dezbaterea publică este concentrată pe un referendum. Cum considerați, este necesar, este oportun, va oferi încredere atât la Chișinău, cât și la Bruxelles?
Dan Alexe: Eu personal sunt împotriva referendumurilor pentru că sunt înșelătoare. Churchill era împotriva referendumurilor, iar referendumul care a fost un dezastru absolut pentru Marea Britanie, care a fost cel de Brexit, a arătat la ce poate să ducă o manipulare ideologică în masă. Și amintesc că acel referendum al Brexit-ului nu era constrângător, era pur consultativ. Dar, odată lansat, Guvernul a decis că populația nu știu ce. Bun, nimeni nu cere unei țări candidate să facă un referendum. Instituțiile politice au funcționat. Țara a fost primită că a primit statutul de candidat. Deci un referendum este nenecesar. Și vedem anumite tendințe îngrijorătoare: extrema dreaptă, extrema stângă. Franța este un exemplu frapant, acolo și extrema dreaptă și extrema stângă sunt extrem de puternice. Iar în perspectiva alegerilor europene, ultimul sondaj arată că fostul Front Național care se numește Rassemblement National astăzi are 30% din intențiile de vot. Deci, un asemenea referendum ar risca să fie un dezastru de tipul Brexit-ului. Suntem într-o situație fragilă, cu Rusia la porți, cu manipulări pe rețelele sociale infinite și greu de parat pentru că trebuie încă găsită modalitatea de a pune capăt acestor să zicem sufocări ale rețelelor sociale de „Sputnik”, de ”Russia Today” și așa mai departe. Și nu este momentul de făcut referendumuri de factură populistă și care riscă să dea un rezultat negativ.
Radu Osipov: Cuvântul cheie care a fost la modă cel puțin în ultimii doi ani: reziliență. Nu are societatea moldoveană reziliența să reziste unor asemenea atacuri hibride și să treacă acest test al referendumului?
Dan Alexe: Poate l-ar trece, dar ar ieși puțin zdrențuită pentru că chiar nu este momentul acum, mai ales că ne uităm la Germania care se pregătește de război. Cancelarul Olaf Scholz a mers până la a lansa apeluri de înarmare europeană, temându-se pur și simplu de un atac rusesc asupra țărilor baltice. Situația este foarte fragilă. Amintește într-adevăr de ani 30 și nu cred că e momentul de jucat ca la cazino cu referendumuri și alte asemenea procese ușor de manipulat.
Radu Osipov: Este totuși acest semnal unul de îngrijorare pe care l-ați menționat? Mesajul pe care l-a transmis Olaf Scholz? Și, în general, din presa germană au venit anumite alerte privind planurile Rusiei pentru Flancul Estic.
Dan Alexe: Da, în sfârșit, germanii au reușit să asculte apelul balticilor, al polonezilor și al altor est-europeni care își cunosc mult mai bine Rusia și atrag atenția. Și oricum Germania este un caz interesant, unde ceea ce am putea să considerăm stânga, și anume ecologiștii, sunt mult mai bătăioși și mai pro înarmare decât socialiștii lui Olaf Scholz. Germania e o țară complexă, dar și Franța se trezește și, în ultimele zile, vedem tot mai mult apeluri spre un sistem de apărare european, mai ales sub amenințarea lui Donald Trump, care a spus foarte clar, a mers până la a zice că ar putea să încurajeze Rusia să atace membrii NATO, care nu-și plătesc cotizațiile.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această discuție. Dan Alexe, jurnalist, Bruxelles.
Dan Alexe: Eu vă mulțumesc.
