INTERVIU // Denis Dermenji despre companiile care fac achiziții de piese pentru avioane din Rusia: R.Moldova nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de UE în domeniul aviației civile
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni și în același timp terenul pentru ca activele rusești înghețate să fie folosite în avantajul Ucrainei. Mecanismul propus - veniturile generate de aceste depozite ale Băncii Centrale a Rusiei vor fi transferate în bugetul Uniunii Europene, mai apoi Kievului. Șefii de stat și de guvern au ajuns la o înțelegere politică. Jurnalistul de la „Europa Liberă”, Denis Dermenji, a oferit un interviu pentru Moldova 1 în care ne-a relatat despre investigația sa în care a constatat că trei firme din Republica Moldova au intermediat achiziții de piese pentru avioane din Federația Rusă.
Mihaela Culcinschi, reporteră: Banca Centrală a Rusiei a depozitat în jurisdicțiile occidentale aproximativ 260 de miliarde de euro. Cea mai mare parte, în țările Uniunii Europene. Potrivit deciziei Consiliului European, organizațiile financiare în care statul rus păstrează mai mult de un milion de dolari vor contabiliza separat conturile în care s-au adunat profiturile generate de aceste depozite. De asemenea, Uniunea interzice tranzacționarea veniturilor. De fapt, este clarificat statutul juridic al acestor bani și se pregătește utilizarea lor pentru Ucraina. E vorba doar de profituri din dobânzi. Activele rămân în continuare ale Rusiei, dar sunt blocate din cauza războiului de agresiune. Sancțiunile sunt bune dacă lucrează. Bruxelles-ul a instituit anul trecut o structură care urmărește aplicarea lor. Iar acum, până pe 24 februarie, șefii de stat și de guvern din Uniune iau în calcul pachetul numărul 13 și restricții pentru firmele din China, Kazahstan, Thailanda, Turcia, Sri Lanka, Serbia pentru că ajută Rusia să cumpere din Occident bunuri cu destinație dublă, civilă și militară.
Republica Moldova nu apare în aceste liste negre și s-a aliniat la unele sancțiuni europene. Totuși, jurnalistul Denis Dermenji, de la „Europa Liberă” a constatat că trei firme de la noi au intermediat achiziții de piese pentru avioane.
Așadar, în primii doi ani de război, unii antreprenori moldoveni au vândut în Rusia componente și echipamente aviatice în valoare de 15 milioane de dolari. Companiile „Air Rock Solutions” și „Aerostage Services”, fondate de către Ivan Melnikov, și „Max Jet Service”, condusă de către Serghei Ranga. Ambii susțin că au întrerupt afacerile cu Rusia în 2022.
Radu Osipov, jurnalist: Am văzut că Rusia reușește să sară peste unele sancțiuni, se folosește de jurisdicție din spațiul CSI. Uneori lucrurile sunt foarte evidente, de exemplu, Kârgâzstanul și-a majorat importurile din Uniunea Europeană de aproape o mie de ori. E clar că sunt reexporturi pentru Federația Rusă. Am putea spune că și Republica Moldova este o țară care a ajutat Rusia?
Denis Dermenji, jurnalist: Nu putem spune cu certitudine dacă aceste piese au ajuns la avioane civile sau la aviație militară, pentru că unele din ele sunt piese cu dublă destinație și pot fi folosite atât pentru aviația civilă, cât și pentru cea militară. Putem spune că companii din Republica Moldova au ajutat la eludarea sancțiunilor europene care au fost aplicate împotriva Federației Ruse pentru invazia ei în Ucraina. Și da, au făcut-o într-un mod mai specific, nu așa cum o fac, de exemplu, alte țări din CSI, despre care ai spus și tu, Radu. Dar schema în cazul companiilor moldovene funcționa în felul următor: ele acționau ca intermediar. Deci, intermediarul, compania moldovenească stabilește legături cu companii din țări producătoare sau vânzătoare de piese și efectuează comanda, asigurând transportarea acestor piese în Federația Rusă. Datele pe care le-am analizat noi arată că, în unele cazuri, intermediarii asigurau transportul pieselor chiar până în aeroporturi rusești, în hangare ale firmelor care se ocupau de importul acestor piese. Fizic, ele nu treceau pe teritoriul Republicii Moldova, nu intrau pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru mi l-a confirmat și Serviciul Vamal moldovenesc pentru că ei nu au înregistrat asemenea tranzacții în actele vamale.
Radu Osipov, jurnalist: Dar acești antreprenori despre care ai scris, din câte înțeleg, ei nu au încălcat legea. Ar fi mai mult probleme de ordin moral.
Denis Dermenji, jurnalist: Legea nu a fost încălcată. Este vorba de un aspect mai mult moral. Pentru că tu ești cetățean al unei țări care este profund afectată de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina. Și totodată, tu, ca întreprinzător, ajuți acea țară să evite niște sancțiuni care ar trebui să o slăbească și cumva să termine acest război. Aceste două persoane, despre care vorbim, care sunt administratorii a trei firme, sunt cetățeni ai Republicii Moldova, se află fizic pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puțin despre unul pot să zic că am găsit date că ar avea și pașaport al Federației Ruse, dar ei sunt aici, în țară. Deci asta nu este ilegal pentru că autoritățile încă nu au ajuns să se alinieze la acel regim de sancțiuni care prevede pedepse pentru eludarea sancțiunilor impuse de UE în domeniul aviației civile împotriva Federației Ruse. Deci atunci când Republica Moldova spune că noi am aderat la regimul de sancțiuni împotriva aviației ruse, atunci acest lucru va fi ilegal.
Radu Osipov, jurnalist: Ce explicații ai primit din partea autorităților, ți-au răspuns clar care sunt sancțiunile europene pe care le aplicăm și noi în Republica Moldova?
Denis Dermenji, jurnalist: Noi am scris încă pe la sfârșitul anului trecut despre regimurile de sancțiuni la care a aderat Republica Moldova. Sunt niște sancțiuni împotriva militarilor ruși gen Wagner, persoane care au participat la diferite operațiuni care au fost confirmate că au ucis mai mulți civili în Bucea, în multe localități ucrainene. Sancțiuni împotriva persoanelor care au fost instalate în fotolii prin LNR/DNR, precum Antiufeev care era și în Transnistria, așa sancțiuni. Sancțiuni împotriva sistemului energetic sau al transporturilor, tehnologiei și apărării nu au fost aplicate. Noi ne-am așteptat că o să primim un răspuns de la Ministerul de Externe. Noi am cerut acest răspuns încă în octombrie-noiembrie anul trecut. Ni s-a spus doar la ce sancțiuni a aderat Republica Moldova și ni s-a spus că autoritățile au planuri să se alinieze și la alte sancțiuni, dar când va fi asta, care vor fi aceste regimuri de sancțiuni, nu s-a spus nimic. Dacă vă uitați, investigația a fost publicată în ianuarie, la sfârșitul lunii ianuarie. De atunci nu s-a schimbat nimic. Noi am mai monitorizat documentele europene să vedem dacă s-a aliniat Republica Moldova, acest lucru nu s-a întâmplat. Deja după ce a fost publicată investigația a ieșit Guvernul cu o reacție. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că autoritățile de la Chișinău s-au sesizat încă în august 2023, când a publicat și Reuters o investigație și printre altele a atras atenția și asupra acestor companii. N-au dat mai multe detalii, am făcut-o noi. Dar autoritățile au spus că s-au sesizat încă de atunci, că lucrează organele de drept. Noi am făcut solicitări la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Acolo nu au dosare deschise pe directorii acestor companii. Procuratura Generală încă nu ne-a dat un răspuns. Dar vedem că speakerul Parlamentului, domnul Grosu, a spus într-un comentariu pentru colegii de la alte televiziuni că aceste cazuri sunt investigate prin instituțiile de profil naționale. Ok, dacă nu se ocupă de asta Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate sau Procuratura Generală, putem presupune că se ocupă o altă structură de aceste cazuri.
Radu Osipov, jurnalist: Probabil, serviciile speciale.
Denis Dermenji, jurnalist: Ar putea fi.
