Interviu ÎN CONTEXT // Mihai Isac: Țintele Rusiei - justiția, referendumul și alegerile
Rusia și-a intensificat războiul informațional contra Republicii Moldova. Moscova încearcă să deturneze calea europeană și alegerile de la Chișinău. Kremlinul vrea să profite de referendumul aderării la UE pentru a fisura societatea moldoveană și a „sădi discordie în sânul clasei politice” - susține Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre. La Chișinău totuși sunt destui politicieni care se simt confortabil alături de criminali de răboi, declarat Mihai Isac la emisiunea În Context.
Radu Osipov, jurnalist Moldova 1: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lansat noi atacuri împotriva Republicii Moldova. Tezele pe care le folosește sunt aceleași narațiuni antiucrainene de acum, fie zece, fie doi ani, când conflictul a escaladat. Lucia Vieru a urmărit avertismentele care vin de la Washington și ne explică unde țintește Moscova prin războiul hibrid împotriva Chișinăului.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova 1: Serghei Lavrov susține că Republica Moldova ar fi primit un ultimatum din partea Occidentului și compară această situație cu Ucraina anului 2013. Ori Uniunea Europeană ori Rusia - așa ar suna acest ultimatum. De fapt, Rusia are experiența unor note ultimative de acest gen. Putin a recunoscut fără să vrea pentru Tucker Carlson că a decis invazia din cauza dorinței ucrainenilor să adere la Uniunea Europeană. De altfel, pe 20 februarie se împlinesc zece ani de la anexarea Crimeii, o consecință directă opțiunii proeuropene de la Kiev.
Jurnalistul Dan Alexe de la Bruxelles a decriptat pentru Radio Moldova avertismentul Institutului pentru Studiul Războiului de la Washington. Așadar, metodele Moscovei ar fi concepute să creeze condiții care să justifice o posibilă escaladare a Rusiei împotriva Republicii Moldova. Acuzațiile lui Lavrov oglindesc narațiunea rusească dinaintea anexării Crimeii și a invaziei pe scară largă. Reproșurile sale includ susținerea în mod fals că Statele Unite și Uniunea Europeană controlează Guvernul Republicii Moldova, că peste 200 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană ar fi în pericol. Totuși Kremlinul a folosit deja acest argument în 1992 când s-a răzbunat pe independența noastră cu războiul de la Nistru. Mecanismul 5+2 este pus pe pauză pentru că Rusia și Ucraina figurează ca mediatori dar sunt în război și nu mai este viabil, dacă a fost vreodată.
Radu Osipov: Prim-ministrul Dorin Recean s-a întâlnit la Guvern cu senatorii americani Jeanne Shaheen și Chris Murphy care au venit la Chișinău de la Conferința de Securitate de la München. Statele Unite ale Americii ajută Republica Moldova să se apere. Există pericolul ca Rusia să nu se oprească doar la Ucraina. Premierul Recean susține că metodele hibride ale Rusiei împotriva noastră și a lumii libere sunt tot mai pronunțate.
ULTIMATUMUL RUSIEI: DACĂ VOI NU MĂ VREȚI, EU VĂ VREAU
Radu Osipov: Aceste avertismente care vin de la Washington prin Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) și care ne atrag atenția la retorica agresivă a ministrului de externe de la Moscova, de ce vin abia acum?
Mihai Isac: Aceste avertismente nu sunt noi. Periodic există astfel de declarații publice și desigur pe lângă aceste declarații publice, asistăm și la o adevărată diplomație secretă, cu excepția unor astfel de momente, acum cu cei doi senatori din partidul democrat din Statele Unite, care ocupă funcții foarte importante în cadrul senatului american și care au fost printre cei mai vocali în susținerea pachetului pentru Ucraina. În afară de aceste vizite, există foarte multe contacte la nivel de experți, la nivel de servicii de informații, la nivel de armată. Să nu uităm că foarte mulți membri ai armatei naționale a Republicii Moldova au beneficiat și beneficiază de diferite stagii. Deci este practic un război permanent pe care Federația îl duce împotriva Republicii Moldova. Și, desigur este și există, și un sistem de avertizare permanent în ceea ce privește problemele care se pot ivi. După cum spunea și premierul Recean, Federația Rusă folosește Republica Moldova ca pe un câmp de bătălie tactic pentru aplicarea unor noi metode de război hibrid. Iar în cazul în care acestea se dovedesc de succes, urmează să fie aplicate și în altă parte.
Radu Osipov: Cum ar trebui să reacționeze Republica Moldova? Cei de la ISW atrag atenția că sunt narațiuni care au fost folosite împotriva Ucrainei și am văzut ce s-a produs în Ucraina. Chiar Lavrov a spus-o personal - că Republica Moldova merge pe aceleași urme. Și nu a spus-o singură dată.
Mihai Isac: Desigur, să nu uităm și de declarațiile recente ale fostului președinte al Federației Ruse, domnul Medvedev, un aliat al liderului de la Kremlin, Putin, care a amenințat cu arma nucleară în eventualitatea în care Federația Rusă va pierde războiul din Ucraina. Deci astfel de declarații nu trebuie să ne să ne sperie. Dar trebuie să rămânem mereu în alertă, pentru că domnul Lavrov nu a făcut decât să pună punctul pe i, pentru că în acest moment vedem cum la nivelul discursului public din Republica Moldova, asistăm la o reinventare a ceea ce înseamnă necesitatea neutralității. Pentru Republica Moldova neutralitatea este de fapt ceva toxic, care a împiedicat pregătirea Republicii Moldova pentru exact o astfel de situație de criză în care trăim de doi ani încoace. Republica Moldova ar trebui să se consulte mai mult cu partenerii strategici, pentru că vedem anumite lacune legislative care permit unor grupări criminale, instrumentalizate de Federația Rusă să le folosească împotriva populației Republicii Moldova și împotriva ordinii constituționale de la de la Chișinău. Indiferent dacă nu îți place sau îți place rezultatul votului, acesta trebuie respectat. Și singurul mod prin care puterea ar trebui să fie predată este în mod democratic, electoral. Dar în momentul în care un actor politic folosește sume de bani colosale provenite din bani furați, din furtul miliardului sau din alte scheme de corupție, atunci autoritățile ar trebui să ia măsuri mult mai dure pentru a opri și a preveni asta. Autoritățile ar trebui să aibă și un rol de prevenire, nu numai de reacție la aceste acțiuni.
Radu Osipov, jurnalist: Am văzut că și senatorul Chris Murphy s-a referit la această influență a Rusiei asupra instanțelor, a sistemului judiciar. Ce ar trebui să înțelegem din această scurtă vizită? Ei (senatorii Chris Murphy și Jeanne Shaheen) au fost la conferința de securitate de la München după ce au aprobat pachetul pentru Ucraina. Probabil merg spre Ucraina, nu știm, dar au făcut această vizită scurtă în Republica Moldova și mă gândesc că acum doi ani și jumătate poate nici nu știau unde e Republica Moldova.
Mihai Isac: Chris Murphy știa unde este Republica Moldova. Senatorul Murphy este membru în comitetul pentru relații externe al senatului american. Este o cunoștință mai veche a liderilor estici. Desigur, oprirea la Chișinău este un semnal transmis atât Moscovei, cât și autorităților de la Chișinău. Iar faptul că senatorul american alături de Uniunea Europeană insistă pe necesitatea unei reforme în justiție - este un semnal clar că lipsa unor astfel de reforme în perioada imediat următoare va trezi și mai multă îngrijorare în capitalele occidentale, pentru că acest război pentru reforme este un război pe care Republica Moldova trebuie să îl câștige, indiferent cine se află la guvernare, indiferent de situația războiului din Ucraina. Această reformă a justiției trebuia făcută de foarte mult timp. Este o problemă pe care Republica Moldova trebuie să o rezolve nu pentru cineva de la Bruxelles sau de la București, sau de la Washington, ci pentru binele propriei populații. Dar vedem cum Federația Rusă folosește corupția drept una dintre principalele arme în acest război hibrid pe care îl duce. Și da, din păcate sistemul judecătoresc, această castă închisă din Republica Moldova refuză să se lase reformată și pune în pericol chiar viitorul întregului stat.
Radu Osipov: Un mesaj foarte interesant. Mai întâi, guvernul și societatea din Republica Moldova trebuie să își asume majorarea cheltuielilor de înarmare, dar Statele Unite rămân deschise să răspundă cererilor care vin de la Chișinău. Au fost majorate totuși bugetul și cheltuielile de apărare, însă vedem că există anumite semnale împotriva acestor politici în contextul unui buget auster pentru 2024.
Mihai Isac, expert: Bine, aceste creșteri bugetare care au avut loc în ultimul an s-au dus mult la creșterea confortului ofițerilor sau soldaților din armata națională. Este clar că pentru a atrage o resursă umană capabilă să îndeplinească sarcinile care vin din statutul de soldat sau ofițer al Armatei Naționale, trebuie oferite condiții inclusiv de plată și de antrenament mai bune. Dar trebuie să înțelegem ceva: În momentul în care Republica Moldova alocă mai mulți bani pentru apărare, acesta este un semnal și pentru partenerii strategici, care de asemenea oferă și mai multe resurse pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova, unor instituții din cadrul sistemului de apărare și de securitate a Republicii Moldova. Până la urmă, în pofida tuturor acestor relații de parteneriat, elitele politice de la Chișinău trebuie să înțeleagă că responsabilitatea pentru apărarea propriei ogrăzi le aparține. Este adevărat că ne putem bucura de sprijinul partenerilor strategici, dar în momentul în care nu alocăm resurse, atunci vom avea surpriza, dacă va fi momentul, să nu ne ridicăm la înălțimea acestei provocări. Din păcate, aceste resurse trebuie crescute destul de rapid. Chiar dacă Federația Rusă nu desfășoară un război militar direct, o agresiune militară directă împotriva Republicii Moldova, totuși acest război hibrid consumă foarte multe resurse. Și chiar dacă în societatea civilă sunt foarte multe organizații care fac o treabă foarte bună pentru a ajuta autoritățile să combată consecințele acestui război hibrid, totuși fără un sprijin statal consistent și regulat, nu se poate vorbi de crearea unei infrastructuri capabile să răspundă acestor atacuri.
Radu Osipov: În loc de concluzie, cine pune ultimatumuri: Rusia sau Occidentul?
Mihai Isac: Este clar că Federația Rusă pune ultimatum. Trebuie doar să ne uităm la ceea ce se întâmplă inclusiv în aceste zile. Vedem diferiți actori politici de la Chișinău, care preferă compania unor persoane acuzate de crime împotriva umanității, decât persoane alese în mod democratic de propriile popoare. Este clar că Republica Moldova se află în fața unor provocări și în acest an electoral, și în anul 2025 care va fi tot în un an electoral. Vedem cum Federația Rusă va încerca să profite de referendum pentru a sădi discordie în sânul clasei politice și a populației din Republica Moldova. Aplicarea acestui dicton: Divide et impera (dezbină și stăpânește) - este ceva specific politicii externe a Federației Ruse, iar Republica Moldova este direct afectată de reimperializarea obiectivelor politicii externe de la Kremlin.
