Interviu ÎN CONTEXT// Igor Munteanu: Licitația de la aeroport era cu dedicație
Licitația privind închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulată. Doar două companii au participat: Lagardere și Le Bridge care s-a înregistrat pe ultima sută de metri. Deocamdată, magazinele sunt în gestiunea grupului Șor care până anul trecut a controlat și aeroportul propriu-zis. Autoritățile susțin că procedura a fost sabotată și va fi repetată.
Pe de altă parte, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu a declarat la emisiunea În Context că licitația a fost cu dedicație pentru Lagardere, Le Bridge ar fi intrat în concurs doar pentru a simula competiția. Igor Munteanu consideră că de vină sunt Agenția Proprietății Publice și Ministerul Infrastructurii. În același timp, șefii Lagardere au anunțat o conferință pentru joi, 22 februarie, la ora 10:00. Când a fost deputat (2019-2021), Igor Munteanu a realizat mai multe anchete parlamentare privind privatizarea companiilor cu capital de stat, inclusiv concesionarea Aeroportului Interanțional Chișinău.
LICITAȚIE NOUĂ ÎN MARTIE
Roman Cojuhari de la APP a vorbit miercuri, 21 februarie, la ședința cabinetului de miniștri cu jurnaliștii și a explicat că nouă licitație ar trebui să atragă mai multe companii, și va fi organizată în martie. Așadar, până la sfârșit de lună ar trebui aleasă oferta cea mai bună.
„Ieri a avut loc ședința comisiei de licitație. Dat fiind faptul că au fost înregistrate doar două companii, dar și unele carențe în procesul de desfășurare a licitației, a fost luată decizia de a anula licitația și de a o relansa. Am anunțat ieri și un nou calendar. Anunțul propriu-zis de start al licitației va fi cel târziu pe 4 martie. Termenul de depunere a ofertelor va fi cel târziu până pe 25 martie. Respectiv, va fi selectată cea mai bună ofertă. Vom asigura un proces cât mai transparent. Am solicitat, am avut o discuție cu administratorul (aeroportului) ca să informeze și să invite toate companiile care pot participa la această licitație, și să asigure o participare cât mai largă. Vom depune tot efortul ca să atragem cât mai mult participanți.” - a declarat directorul APP, Roman Cojuhari.
GRUPUL ȘOR A PRINS RĂDĂCINI LA AEROPORT
Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat luni, 19 februarie. Seara, în aceeași zi, ministrul infrastructurii Andrei Spînu a anunțat pe telegram că licitația a fost sabotată și trebuie reluată. Tot luni, prim-ministrul Dorin Recean a declarat la emisiunea În Profunzime de la Pro TV că alegerea unei firme noi a fost compromisă „din interior și exterior”.
„Exact ăsta era și obiectivul acestei grupări: Să perpetueze aflarea lui Șor în acele spații comerciale, să discrediteze acest proces de licitații. Este clar deja că licitația a fost sabotată și din exterior, și din interior.” - a vorbit premierul Recean pentru Pro TV.
Roman Cojuhari l-a prezentat marți, 20 februarie, pe noul administrator interimar al Aeroportului Internațional Chișinău. Sergiu Spoială era șeful departamentului administrativ și a preluat temporar funcția după retragerea lui Constantin Vozian de acum două săptămâni. AIC a fost în gestiunea grupului Șor, dar a trecut în proprietate publică anul trecut, în luna martie. Șor a rămas doar cu Air Moldova care este în insolvabilitate. Autoritatea Aeronautică Civilă i-a retras companiei certificatul de operator aerian, pentru că nu are aeronave pregătite de zbor și nu îndeplinește condițiile de operare. Deputații Radu Marian și Sergiu Lazarencu de la PAS au înregistrat un proiect de lege care ar trebui să ajute clienții păgubiți de Air Moldova să își recupereze banii.
„Șor a pus mâna ilegal pe compania de stat Air Moldova cu ajutorul lui Plahotniuc în 2018 și a distrus-o, a băgat-o în faliment, i-a amăgit pe oameni să cumpere bilete la zboruri inexistente, iar acum aproape 30 de mii de cetățeni nu își pot primi banii înapoi.” - a declarat marți deputatul Radu Marian într-o conferință de presă la parlament.
Potrivit amendamentelor la legea insolvabilității, clienții Air Moldova vor fi avansați în ierarhia creanțelor și vor obține primii rambursarea banilor.
IGOR MUNTEANU ÎN CONTEXT: LICITAȚIE CU DEDICAȚIE
Radu Osipov, jurnalist Moldova 1: Susțineți că această licitație a fost viciată. Cum explicați acest lucru? Are Șor în continuare influență?
Igor Munteanu, președinte CUB: Cred că sunt mai multe motive pentru care această licitație nu a avut loc - pe de o parte, numărul limitat de participanți. Inițial, până în ultima zi, a fost doar un singur participant, din câte înțelegem. După, în a doua jumătate a ultimei zile de concurs a apărut și a doua companie - Le Bridge, o companie cunoscută pe plan național prin câteva lucruri importante pe care am încercat să le notific. Le Bridge se ocupă cu magazinele duty-free de foarte mult timp. A câștigat și un litigiu internațional contra statului Republica Moldova cu foarte mulți ani în urmă, când i s-a retras licența. Probabil, de asemenea, din cauza unor interese ale grupului Șor. Pe de altă parte, din experiența pe care am avut-o în calitate de președinte al comisiei de anchetă parlamentară, Le Bridge a participat la privatizarea unui obiectiv important în anul 2018, Tutun-CTC, exact în perioada prim-ministrului Filip, deci a Partidului Democrat. Și atunci când noi am început ancheta, domnul administrator sau proprietar al companiei Le Bridge a transmis o scrisoare pe numele prim-ministrului și a comisiei noastre de anchetă, în care spunea: Știți, eu sunt gata să restitui acest bun, Tutun-CTC, pentru că eu de fapt l-am privatizat contra dorinței mele. A sunat foarte straniu această poziție în anul 2019, atunci când efectuam ancheta. Și evident acest lucru, prin analogie ne poate sugera faptul că și de data aceasta, Le Bridge a participat contra voinței sale, încercând într-un fel să creeze aparența de competiție.
Radu Osipov: Dar care ar fi motivația unei companii să intre într-o licitație ca să mimeze, așa cum spuneți, competiția, dacă această licitație a fost într-un final anulată?
Igor Munteanu: În primul rând, eu nu învinovățesc cu nimic o companie care dorește să facă business. Și din câte înțeleg eu veniturile pe care le acumulează companiile actuale afiliate grupului Șor sunt foarte mari, sunt extrem de generoase. Dar eu mai degrabă aș pune vina pe neglijența ori interesele care au fost urmărite de funcționarii APP, care nu au reușit și demonstrația este pe față, să organizeze un concurs asupra căruia să nu existe niciun fel de dubii. Or de fiecare dată APP creează o situație în care toată lumea regretă, este clar anticoncurențial sau au un singur jucător în această competiție, se creează o daună reputațională și pentru guvern, și pentru prim-ministru, și pentru alte persoane importante din stat care își pun credibilitatea la mijloc.
Vreau să amintesc câteva chestiuni. În primul rând, închirierea acestor spații comerciale reprezintă doar un element a ceea ce se numește gospodăria Aeroportului Internațional Chișinău. În 2013, atunci când a fost transmis printr-un concurs viciat întregul aeroport unei companii cu 5.400 de lei pe cont, s-a mers pe concesionarea la pachet, inclusiv a acestui serviciu. Deci toate spațiile au fost transmise prin concesionare, diferență între concesionare și închiriere este pur convențională. Și atunci, și acum, APP a fost implicată în modificarea unor reguli de joc, astfel încât întreprinderea concesionară s-a organizat, înregistrat înainte de procesul propriu-zis, ceea ce era contrar legii cu privire la privatizare și gestionarea proprietăților publice. În acest caz din 2024, observăm că caietul de sarcini care explică foarte tehnic și punctual care sunt cerințele, criteriile care sunt cerute din partea unei companii pentru a câștiga competiția - a fost aproape copy/paste, adică copiate după profilul acestei companii franceze (Lagardere). Și de aici a apărut tot scandalul. Eu cred că noi avem de recuperat această credibilitate pentru instituțiile statului.
Radu Osipov: Până la urmă, nu credeți că ar fi fost sabotat acest concurs din interior și din exterior?
Igor Munteanu: Eu nu înțeleg ce înseamnă sabotat pe interior și pe exterior. Ar trebui foarte bine și ministrul cu pricina și domnul prim-ministru să explice ce înseamnă sabotaj pe exterior. De exemplu, dacă Agenția Proprietății Publice nu poate să aducă mai mulți jucători la un concurs important pentru Aeroportul Internațional Chișinău, asta nu-i sabotaj. Asta este lipsa de eficiență a acțiunilor acestei agenții.
870 MLN. DE LEI - PREJUDICIUL PROVOCAT DE GRUPUL ȘOR
Radu Osipov: E posibil ca și Ilan Șor să încerce să se implice în aceste licitații? Probabil unele reguli sunt făcute tocmai ca el să nu poată avea acces din nou la aceste proceduri de concesionare sau închiriere.
Igor Munteanu: Cu siguranță, grupările fugarului Șor sunt interesate de a dezorganiza acest proces. Dar acesta nu este un motiv ca oficialii care sunt în acest moment responsabili de procesul organizării unor concursuri să vicieze aceste concursuri, fie prin neglijență, fie prin interese. Trebuie să aduc aminte că în anul 2020, exact în toiul litigiului dus la Stockholm, la arbitrajul internațional, noi am calculat care sunt daunele. Și evident, după calcule auditorilor publici ai curții de conturi, erau aproximativ 870 de milioane de lei, împrumuturi aproape imposibil de recuperat de compania Avia-Invest. Deci s-au dat bani colectați din taxa aeroportuară pe care nu-i avem în acest moment și nimeni nu știe dacă ar putea fi recuperați. Avia-Invest a dat împrumuturi și a creditat în stânga și în dreapta ca să își construiască proiectul politic, ca să finanțeze Milsami Orhei, ca să finanțeze inclusiv companii off-shore din toate jurisdicțiile posibile și imposibile.
Acest lucru înseamnă că ancheta și investigația persoanelor culpabile de fraudarea concesionării din 2013 trebuie duse până la capăt. Acești fugari trebuie să restituie banii. Asta înseamnă că inclusiv prin concursurile pe care le organizăm în 2024, trebuie să dăm o lecție de bună guvernare. APP este obligată să urmeze litera legii și să organizeze în așa fel ca fiecare cetățean să nu aibă niciun fel de dubii ori confuzii cu privire la modul în care proprietățile statului gestionate sau valorificate.
Radu Osipov: De multe ori, se discută despre faptul că statul nu este tocmai cel mai bun gestionar de companii care trebuie să facă afaceri. Acum se ia în calcul din nou concesionarea aeroportului. Ar fi o soluție pentru valorificarea potențialului aeroportului Chișinău?
Igor Munteanu: În acest moment, sondajele arată foarte clar că cetățenii nu și-ar dori o concesionare imediată după acest scandal monstruos. Din 2013 și până în 2020, un grup infracțional s-a bucurat de o proprietate publică sub ochii noștri, deci hoții nu au plătit pentru infracțiunea lor. A porni acum o altă concesionare mi se pare un risc nepermis pentru clasa politică. Este clar că imediat după restituirea acestui bun în gestiunea statului, ar fi fost de așteptat ca guvernul actual să pună în conducerea acestor companii oameni competenți, cum a fost și domnul Vozian, recunoscuți internațional, manageri foarte buni, care ar fi trebuit să se asigure de valorificarea completă și eficientă a acestor proprietăți. Nu am observat însă ca intrarea în funcție a domnului Vozian să aducă rezultatul necesar.
REVOLUȚIA MANAGERIALĂ
Radu Osipov: Cum credeți: De ce pleacă lumea, și de la aeroport și de la CFM (Calea Ferată a Moldovei)? Practic au coincis acele două demisii.
Igor Munteanu: Bănuiesc că cei doi manageri au discutat între ei. Bănuiesc că presiunile la care face trimitere inclusiv domnul Oleg Tofilat în răvașul de adio sunt clar adresate clasei politice. El spune în acel mesaj: Statul trebuie să decidă dacă CFM reprezintă un serviciu public ori un business. Sunt abordări total diferite. Dacă este văzut ca un manager al unei companii care trebuie să aducă profit, atunci nu cereți lucruri imposibile sau plătiți distracțiile la care vă gândiți ca politicieni. Eu îl înțeleg și îl cunosc pe domnul Oleg Tofilat. Este un om serios și cred că a avut o mare problemă în corelarea priorităților de dezvoltare a CFM-ului care în acest moment are nu doar arierate sau întârzieri la plata salariilor, dar are probleme grave la dezvoltarea infrastructurii. Atâta vreme cât noi spunem una, dar facem alta sau pierdem oportunitățile de dezvoltare a acestei infrastructuri, cetățenii vor fi foarte nemulțumiți și nu doar salariații.
APP în acest moment gestionează peste 130 de miliarde de lei sub formă de proprietăți de stat. Care este profitabilitatea acestor proprietăți în gestiunea unor manageri ai statului? Foarte redusă, foarte mică. De ce se întâmplă acest lucru? De ce nu avem grijă să menținem niște manageri care aduc performanță? Unde este clasa noastră de administratori în care să avem încredere și care să fie compatibilă cu standardele de bună guvernare a proprietăților, inclusiv ale statului?
De exemplu în Marea Britanie, căile ferate au fost privatizate de cel puțin cinci sau șase ori în ultimii 50 de ani. De ce? Pentru că de fiecare dată când au fost aduse la linia de plutire, statul a încasat o sumă mare de bani vânzându-le. Ulterior, a creat situații în care și-a recuperat bunul. Statul trebuie să fie flexibil și în același timp orientat pe direcția strategică de a reprezenta cetățenii în dorința de a maximiza profiturile din proprietățile pe care le deține. Eu cred că este nevoie de o revoluție managerială pentru ca Republica Moldova să nu fie codașă în Europa, nu doar la veniturile populației, dar și la felul în care gestionăm proprietățile care îi aparțin.
