Eroii căzuți pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a R. Moldova, comemorați la Chișinău. Maia Sandu: „Să nu admitem niciodată repetarea acelei tragedii”
Eroii căzuți în luptele de pe Nistru din anul 1992 sunt comemorați în cadrul unei ceremonii ce se desfășoară la Complexul Memorial „Eternitate”. Președintele Republicii Moldova, comandantul suprem al Forțelor Armate, Maia Sandu, a ținut un discurs la mitingul de comemorare, la care s-au reunit zeci de veterani ai conflictului armat de pe Nistru, polițiști, militari, salvatori, oameni care și-au pierdut rudele apropiate în acest război.
Maia Sandu a menționat în discursul său că războiul din 1992 este o rană adâncă în societatea noastră pe care nici trecerea timpului nu o poate vindeca.
Șefa statului a adus un omagiu eroilor căzuți și a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău nu vor admite repetarea acestei tragedii.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova:
„În fiecare an, începutul de primăvară în țara noastră este umbrit de amintirea dureroasă a unui conflict armat cumplit ce a curmat sute de vieți și a frânt alte mii de destine. Azi, de Ziua Memoriei și Recunoștinței vorbim de cei răniți și schilodiți, de copiii care au rămas orfani, de văduvele, care și-au pierdut soții, sau de părinții care au fost nevoiți să își înmormânteze fii care s-au sacrificat pentru Patria noastră - Republica Moldova.
Ne închinăm în fața eroilor acelor zile și săptămâni, în care liniștea și buna înțelegere de pe meleagurile noastre au fost zdruncinate de zgomotul asurzitor al gloanțelor și al obuzelor.
Se spune că timpul vindecă rănile, dar societatea noastră poartă o rană adâncă pe care simpla trecere a timpului nu o poate vindeca.
Păstrând memoria luptelor de la Nistru din anul 1992, ne asumăm solemn să nu admitem niciodată repetarea acelei tragedii. Și dacă mai există forțe care încearcă în continuare să sădească neîncredere și discordie între noi, vă spun clar și răspicat: Nu vor reuși nici acum nici pe viitor.
Oamenii de cele două maluri ale Nistrului nu au ce împărți indiferent că trăiesc la Chișinău sau Tiraspol, la Bălți sau Tighina, la Comrat sau Taraclia, oamenii din Moldova prețuiesc mai mult decât oricând pacea și libertatea.
Le mulțumesc tuturor acelora care se asigură că azi în țara noastră este ordine și liniște. Suntem recunoscători fiecărui polițist, carabinier, salvator, pompier, fiecărui militar, general, colonel, maior, căpitan, locotenent, plutonier, sergent, caporal sau soldat pentru dragostea de neam, pentru sacrificii și pentru că veghează la siguranța noastră a tuturor. De când războiul bântuie în țara vecină Ucraina, chiar la granița noastră, efortul vostru este cu atât mai prețios”.
Igor Grosu, președintele Parlamentului:
*„Este foarte actuală această zi în contextul evenimentelor care le trăim, a evenimentelor din proximitatea noastră. Vorbim de invazia Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și noi, din păcate, poate în altă porție am trecut această experiență. Iată de ce despre acea durere care mai există trebuie să vorbim, trebuie să-i comemorăm cât va fi nevoie. Avem memoria vie, avem veteranii care au trăit această tragedie, rudele lor, și cred că mai mult ca niciodată înțelegem cât de importantă este pacea”.
Independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova a fost apărată în 1992 de 25.746 de tineri din Republica Moldova: militari, polițiști, voluntari. 321 de eroi au căzut pe câmpul de luptă. Conflictul armat de pe Nistru din 1992 a mutilat destinele a mii de oameni din Republica Moldova, lăsând amintirea amară a unui tragedii umane.
În Republica Moldova, 2 martie este declarată Zi a Memoriei și Recunoștinței.
2 martie 1992, primele altercații între separatiști și forțele de ordine ale Republicii Moldova
Conflictul politic a început încă în anul 1990, imediat după proclamarea independenței așa-zisei „Republica Moldovenească Nistreană”, la 2 septembrie. Pe data de 2 noiembrie au fost scoase cu forța mulțimii dirijată de separatiști, organele locale ale puterii din sediile administrative din Dubăsari. Pentru restabilirea ordinii în Dubăsari, au fost trimise subunități ale Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău. În acea zi, pe drumul de acces spre Dubăsari au avut loc ciocniri cu populația civilă, în timpul cărora s-au înregistrat victime.
Pe data de 2 martie 1992, după ce la New York, la sediul ONU, a fost arborat drapelul Republicii Moldova, devenind membră a Organizației, au avut loc primele altercații între separatiști și reprezentanții forțelor de ordine de la Chișinău.
În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coșnița și la Tighina.
21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat o Convenție cu privire la reglementare pașnice a conflictului armat
Pe 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.
Cu toate acestea, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-a-vis de Republica Moldova.
În anul 2005 a fost lansat formatul de negocieri 5+2, pentru reglementarea diferendului transnistrean. Republica Moldova și Transnistria – părți în conflict, mediatori – OSCE, Federația Rusă și Ucraina, observatori – SUA și UE, dar părțile așa și nu au ajuns să discute soluții pentru reglementarea politică a conflictului.
În prezent, din cauza războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, acest format de negocieri nu mai este viabil. Au loc reuniuni ale reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol în formatul 1+1.
Iulie 2002, Planul Kozak
În iulie 2002, OSCE, împreună cu mediatori ruși și ucraineni au semnat un document care conținea premise pentru reunificare Moldovei într-o federație. Așa numitul Plan Kozak, prevedea, printre altele, staționarea trupelor rusești pe teritoriul regiunii transnistrene pentru încă 20 de ani, fapt ce a determinat autoritățile de la Chișinău să respingă acest plan, inclusiv în urma protestelor stradale.
22 iunie 2018, Rezoluția ONU
Pe 22 iunie 2018, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Totuși, în pofida obligațiilor asumate de Rusia la Summit-urile OSCE din 1999 și 2001, trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc, iar în regiunea transnistreană, în depozitul de la Cobasna rămân aproximativ 20 de mii de tone de muniție, care reprezintă un pericol sporit de securitate în special în condițiile actuale.
Republica Moldova pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului
Chișinăul optează în continuare pentru reglementarea pașnică a conflictului, cu acordarea unui statut special regiunii transnistrene, în timp ce Tiraspolul cere recunoașterea independenței regiunii cu o posibilă aderare la Federația Rusă.
Autoritățile de la Chișinău implementează un set de măsuri care să sigure reintegrarea regiunii transnistrene în toate domeniile.
Astfel, numărul agenților economici din Transnistria înregistrați oficial în Republica Moldova este în creștere. Aceștia beneficiază de prevederile acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte orientându-și exporturile preponderent pe piața Uniunii Europene.
De asemenea, cetățenii di regiune beneficiază de asigurări medicale, costul serviciilor medicale fiind acoperite din bugetul CNAM.
