Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Spînu: În infrastructura Aeroportului Chișinău sunt necesare investiții de peste 200 de milioane de euro
În infrastructura Aeroportului Internațional Chișinău sunt necesare investiții între 200 și 300 de milioane de Euro, care trebuie făcute în următorii cinci ani. Aceasta presupune un terminal nou, care să facă față unui flux de până la 5 milioane de pasageri, reabilitarea pistei și parcării pentru aeronave, dar și infrastructură conexă, cum ar fi o parcare pentru automobile. Declarația aparține ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și a fost făcută în emisiunea „ÎN CONTEXT” la Moldova 1.
Radu Osipov: Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat licitație repetată privind închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău pentru următorii trei ani. Ofertele vor fi recepționate în perioada 11-25 martie. Pe 29 martie va avea loc licitația propriu-zisă. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este „ÎN CONTEXT”. Domnule Spînu, bună seara. Așadar, înainte de a trece la noua licitație pe care a anunțat-o astăzi Agenția Proprietății Publice, vreau să clarificăm unele aspecte privind licitația anulată. Mai exact: dacă acum magazinele de pe Aeroport sunt la grupul „Șor”? Doi, ce înseamnă de fapt „sabotaj”? Și trei, pentru că au fost multe acuzații la adresa Dumneavoastră, a fost sau nu licitația trecută cu dedicație?
Andrei Spînu: Da, pe moment, spațiile din Aeroport sunt gestionate de două companii afiliate acelui grup criminal menționat de Dumneavoastră. Ca să fie clar, în 2022, acele două companii au făcut aproape un miliard de lei și este clar că vor face panică în continuare, pentru că cel mai probabil vor pierde aceste resurse financiare odată ce vor fi scoși din Aeroport.
Doi, noi avem suspiciuni că, pe parcursul primei licitații, au fost anumite lucruri făcute intenționat, pentru ca această licitație să nu aibă loc. Tocmai din acest motiv, inclusiv prim-ministrul, dar și ministerul a solicitat o anchetă internă la Aeroportul Internațional Chișinău și acest lucru se va întâmpla în perioada următoare.
Ce ține de falsuri, dedicații și persoana mea, am spus-o de mai multe ori și a confirmat inclusiv acea companie că nu am avut și nu am fost implicat în procesul de anunțare și petrecere a primei licitații. Și doi, nu am cunoscut, nu cunosc și nu m-am întâlnit niciodată cu acea companie care s-a menționat în spațiul public.
Radu Osipov: Acum, că prima încercare a eșuat, care sunt totuși garanțiile că a doua licitație, licitația repetată, va prezenta interes pentru potențialii investitori?
Andrei Spînu: Asta vom vedea. Astăzi a fost publicat anunțul de către Aeroport. Caietul de sarcini a fost publicat atât în limba română, cât și în limba engleză. În zilele următoare se vor trimite scrisori cu caietul de sarcini în ambele limbi către toate companiile pe care le cunoaște Aeroportul din spațiul european, ca să motivăm cât mai multe companii să participe la această licitație. Și la finalul ei, adică la finalul lunii martie, să avem un nou operator al acelor spații.
Radu Osipov: Demisiile de la Aeroport și de la Calea Ferată a Moldovei (CFM) cumva au coincis cronologic. Se confruntă statul cu o criză managerială, dacă putem să îi spunem așa?
Andrei Spînu: Nu cred că putem vorbi de o criză, dar este adevărat că statul, fiind foarte mare și având numeroase întreprinderi, mereu este în căutare de oameni care pot să facă față provocărilor care sunt. Și dacă vorbim în cazul concret, atât la Aeroport, cât și la CFM, respectiv, așa cum am mai zis, nu este vorba de o criză. Este vorba de un proces normal. S-au retras la decizia proprie a acelor două persoane. Au fost numiți interimari și în perioada următoare cu siguranță vom anunța și concursuri pentru aceste poziții.
Radu Osipov: Ar trebui să ne uităm și la motivația din spatele acestor retrageri. Da, au fost din proprie inițiativă, totuși, nu vă îngrijorează că ar fi fost raportate anumite neajunsuri? Până la urmă, este statul un bun gestionar al acestor întreprinderi cu capital public?
Andrei Spînu: Este cvasi, dacă pot să zic, sau toată lumea cunoaște că mediul privat mereu gestionează mai bine întreprinderile. Și acolo unde este posibil, evident că lucrurile trebuie să fie gestionate de mediul privat. Este și opinia mea personală în acest sens. În același timp, CFM la moment nu poate fi gestionată de un operator privat și noi suntem și într-un proces de reformare a întregului sector feroviar ca în următorii ani să putem atrage companii care să utilizeze infrastructura feroviară. Dar în același timp trebuie să fie clar că toată infrastructura feroviară va rămâne în continuare în gestiunea statului. Ce ține de Aeroport. Avem o situație în care Aeroportul a fost preluat de la acel grup criminal de către stat și este gestionat la moment. Dar, cu siguranță, statul gestionează mai bine acum Aeroportul decât a făcut-o acel grup criminal.
În același timp trebuie să spunem foarte clar că acele două plecări au coincis și cu niște mici crize la aceste întreprinderi. Și cum să vă spun? Este ușor să pleci atunci când există o criză. Este mai greu să rămâi și să faci față acelor crize, dar cu siguranță vom depăși și vom aduce beneficii atât întreprinderilor, cât și statului.
Radu Osipov: Înțeleg că există aceste interese ale grupului „Șor” la Aeroport. Au deținut la un moment dat Aeroportul, acum este la stat. Ia statul în considerare o nouă concesionare pentru ca să intervină un operator privat care să dorească să facă afaceri și investiții, dar într-un mod transparent, în așa fel ca să nu reușească grupul „Șor”, de ce nu, să saboteze sau să intervină și să-și realizeze aceste interese pe care le are acolo?
Andrei Spînu: Hai să explicăm foarte clar anumite elemente. Evident că modul cum arată acum Aeroportul nu este bine, nu este ok. Și toată lumea care a fost la Aeroport și a văzut și în același timp, a mai fost la alte aeroporturi din capitalele europene, a văzut diferența. Și, de fapt, această situație a fost adusă de acest grup criminal care mai puțin a făcut investiții în Aeroport, dar a decis să se îmbogățească pe seama acestui important element strategic al țării noastre. Acum ce facem noi și am spus-o și repet este că noi avem nevoie de investiții între 200 și 300 de milioane de euro în infrastructura de la Aeroport. Asta înseamnă un terminal nou, care să facă față de până la 5 milioane de pasageri, reabilitarea pistei și parcării pentru aeronave și infrastructura conexă, precum ar fi o parcare pentru automobile, care din ce în ce sunt mai multe la Aeroport și nu fac față. Noi vedem că există o cerere constantă, în creștere, de pasageri și de trafic aerian. Și evident că aceste investiții trebuie să se întâmple în următorii cinci ani, astfel ca să nu ne trezim peste cinci ani cu o situație în care Aeroportul pur și simplu nu mai face față traficului de pasageri. Eu am fost în câteva capitale europene ca să discut cu parteneri. Am fost la Paris, la München, Barcelona în care am discutat cu companii sau operatori, care știu cum să facă asta la nivel internațional, care gestionează zeci și sute de aeroporturi în toată lumea. La Chișinău a fost o companie din Franța, săptămâna trecută, a fost Aeroportul din München, care ne-a vizitat și am comunicat. Deci noi suntem în căutarea unui operator, dar și a investițiilor care să îmbunătățească cumva infrastructura de la Aeroport. Însă o decizie finală nu este luată atunci când va fi luată, neapărat ministerul și Guvernul va informa opinia publică.
Radu Osipov: Aeroportul din Chișinău are potențialul să devină unul regional și să câștige concurența, de ce nu, cu Aeroportul Iași, de exemplu, sau cu alte aeroporturi din regiune? Și cum credeți Dumneavoastră, războiul din Ucraina prezintă mai degrabă riscuri sau mai degrabă oportunități, cu toate că nu e moral să vorbim în acești termeni?
Andrei Spînu: Războiul din Ucraina este o tragedie și, indiferent de așa-numitele beneficii pe care le-ar aduce Aeroportului, eu personal îmi doresc și cred că toată lumea își dorește ca acest război să se încheie cât mai repede. Or riscurile și dezavantajele și pierderile economice, inclusiv de vieți umane, crize sociale de tot felul sunt mult mai dramatice decât situația de la Aeroport. Și este clar că acest război trebuie să se încheie. Ce ține de Aeroportul Chișinău, evident că Aeroportul Chișinău se află în cel mai mare oraș din regiune. Totuși, în Chișinău este aproape sub un milion de populație. Nu este comparabil cu Iași sau alte orașe din zonă.
Radu Osipov: Dar nu există garanții că Chișinăul câștigă concurența cu Iașul ca centru regional.
Andrei Spînu: Ca centru regional, cu siguranță, dacă nu vom face investiții și nu vom face toți pașii necesari ca să câștige această luptă concurențială, cu siguranță nu se va întâmpla! Dar, în același timp, în ultimele șase luni vedem o înviorare mult mai rapidă. Avem cred că 7 sau 8 companii noi sau care au revenit să zboare de pe Aeroportul Internațional Chișinău, avem un trafic de pasageri care este în creștere. Și noi suntem optimiști că acest lucru va continua și anul viitor vom avea în continuare o creștere a numărului de pasageri. Așteptăm și alte companii care să vină să zboare de pe aeroportul nostru.
Radu Osipov: Domnule ministru, la un moment dat Guvernul avea un proiect de revitalizare a porturilor pe Prut și Nistru și unii experți susțin că toată strategia privind infrastructura ar trebui cumva integrată, pentru că nu putem să avem drumuri bune fără căi ferate, care să atragă tranzitul de mărfuri, și fără căi de navigație?
Andrei Spînu: Da, noi am anunțat în septembrie Planul de reconstrucție a infrastructurii Moldovei „5 plus”. Plus însemnând cinci proiecte de importanță națională, inclusiv Aeroportul. În prioritățile noastre am spus drumuri europene, cale ferată și transport naval european. Deci, noi pentru prima dată, cred că în ultimii 10 ani, avem atâtea investiții în calea ferată, chiar dacă avem și acolo probleme operaționale. Dar sunt proiecte de infrastructură care deja se întâmplă. Se reabilitează tronsonul de la Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Am agreat cu partenerii reabilitarea tronsonului de la Ocnița până la Căinari. Sunt peste 150 de km de cale ferată. Vom avea Forumul feroviar pe data de 15 martie, în care vom discuta Planul de investiții în CFM, deci acest lucru se întâmplă. Ce ține de portul de stat, în septembrie am anunțat Proiectul de dezvoltare a portului, investiții pe care le așteptăm între 35 și 40 de milioane de euro pentru a crește capacitatea de transbordare și de stocare, în mod special, a cerealelor în acea zonă. Deci, în același timp, trebuie să explicăm oamenilor că aceste proiecte nu se fac peste noapte și noi practic suntem în ultimii doi ani, când de abia trebuie să le pornim pe fiecare. Aceste proiecte durează 5, 7, 10 ani și mai mult. Deci tot ce începem noi acum se va finaliza în următorii 5-7 ani. Trebuie să avem răbdare, dar în același timp trebuie să impulsionăm și să ne mișcăm înainte cu toate aceste proiecte, ca în 5 ani să le avem realizate.
Radu Osipov: Ultima întrebare, nu este de la mine, este de la domnul Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto. Dumnealui a fost săptămâna trecută „ÎN CONTEXT”, și i-am promis că îl vom lăsa să vă pună o întrebare. Pentru că transportatorii au fost în grevă, acum au întrerupt-o pentru că au loc și negocieri privind noul Cod.
Andrei Spînu: Să facem o mică corecție a declarației. Această asociație, nu transportatorii au protestat.
Radu Osipov: Bine, să vedem care este întrebarea domnului Alexa.
Oleg Alexa: Două aspecte foarte importante și anume: condițiile de acces la profesie și principiile de formare a rețelei de rute naționale. La propunerea transportatorilor, erau să fie exact așa cum sunt prevăzute în legislația Uniunii Europene și, parțial, chiar au fost preluate citate din legislația României. În tabelul divergenților Ministerul a răspuns că nu se acceptă propunerea și a explicat că în curând se va reveni la implementarea legislației europene în domeniul transporturilor printr-un alt proiect de lege. Ideea aceasta ne-a spus-o și domnul președinte al Comisiei buget și finanțe, Radu Marian, la etapa consultărilor publice în cadrul Parlamentului. Precum că, din informația dumnealui, Ministerul va prezenta un nou proiect de lege de modificare a Codului transporturilor în februarie-martie 2024. Prima parte a întrebării: de ce a fost nevoie mai întâi de aprobat legea așa cum s-a aprobat și a stârnit nemulțumire și neînțelegere la multe persoane, dacă în curând se preconizează implementarea principiilor europene? În principiu, asta și este cerința transportatorilor. Și a doua parte a întrebării: când va fi această lege nouă sau proiect de lege elaborat?
Radu Osipov: Da, aceasta a fost întrebarea, domnule ministru.
Andrei Spînu: Am să răspund foarte direct și concret. Acest personaj se ascunde după niște cuvinte, pe care probabil nici dumnealui nu le înțelege. Eu am ascultat foarte atent. Spuneți-mi, vă rog, măcar o propunere concretă pe care a făcut-o, măcar una. Care este totuși propunerea? Am ascultat. Ce înțelege dumnealui prin standarde europene? Eu nu am înțeles care este întrebarea? Dar știți de ce se ascunde? Se ascunde după următoarele elemente. Unu, vrea să dețină monopol în continuare, să ia dijmă de la șoferi câte 300-400-500 de lei pe zi și nimeni să nu mai poată merge pe autorizațiile pe care le are. Vrea să rămână totul la fel, pe microbuzele învechite și care sar ușile, podelele și așa mai departe. Vrea în continuare să nu dea bilete. Întrebați oamenii: dă bilete în rutele lui sau nu? Pentru că noi spunem să aibă aparat de casă. Mai departe, vrea ca primarii să nu aibă dreptul să solicite deschiderea de noi rute, iar noi, când discutăm cu primarii, asta ne roagă, să le dăm permisiunea și asta am făcut prin această lege. Iar ce ține de legislația europeană care este una extrem de complexă în domeniul transportului, da, urmează și mai multe proiecte în domeniu dat care să apropie legislația noastră de cea europeană. Dar asta nici pe departe nu exclude modificările bune care au fost făcute acum ca să schimbăm lucrurile în acest domeniu. Mai mult decât atât, marea majoritate a transportatorilor, șoferilor au ieșit și au făcut rutele și eu pe această cale le mulțumesc din suflet pentru efortul pe care l-au făcut. Și noi vom continua să reformăm sectorul.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această conversație. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
