Cultură

De Ziua Națională a Culturii, geniul literaturii române, Mihai Eminescu, a fost omagiat la Chișinău

Pe 15 ianuarie, în ziua de naștere a marelui poet Mihai Eminescu, personalitate care definește valorile esențiale ale culturii noastre naționale, pe ambele maluri ale Prutului este sărbătorita Ziua Națională a Culturii. La 173 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare din capitală a debutat suita de evenimente organizate cu această ocazie.

Versurile lui Mihai Eminescu au răsunat în preajma bustului marelui poet de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare din capitală.

„Eminescu este un geniu universal. Eminescu este un român absolut. Eminescu este un miracol de milenii, el o să dăinuie.”;

„A fost în afară de poet, un mare filosof, un mare politician, patriot.”

Evocarea poetului, comunicările scriitorilor oferă cititorului să cunoască noi valențe ale creației lui Mihai Eminescu.

„Mihai Eminescu este modelul de cultură, de știință, de conștiință națională și când venim aici, parcă suntem mai aproape de opera domniei sale”, spune președintele Uniunii Scriitorilor, Teo Chiriac.

„În fiecare an un geniu al culturii noastre ne adună la Cluj, Chișinău, București, Craiova, Timișoara ca să conștientizăm importanța noastră ca națiune în această lume. Acest geniu se numește Eminescu”, a menționat Boris Cremene, șef de direcție la Ministerul Culturii.

„Astăzi este vorba despre simțire, despre ceea ce suntem noi ca popor, este vorba despre ceea ce ne definește ca națiune. Celebrăm împreună ceea ce de secole s-a construit, s-a modelat și s-a predat din generație în generație”, spune directorul Institutului „Mihai Eminescu”, Narcis Afrăsinei.

„Cu El am crescut, el ne-a format, el ne-a salvat și astăzi venim cu o floare, dar floarea pentru Eminescu o avem în sufletele noastre”, spune scriitoarea Eugenia Bulat.

Și deputați din Parlamentul 90 au recitat versuri.

„De la Nistru până la Tisa, tot românul plânsu-mi-sa... El a vorbit despre unitatea noastră națională și teritorială”, menționează fostul deputat Alexandru Arseni.

„Ce-ți doresc eu Ție, dulce Românie! Țara mea de glorii, Țara mea de Dor... Păcat că Eminescu nu este astăzi să ne mai treazească, fiindcă valul început în 88-89 s-a cam potolit”, afirmă politicianul Mihai Ghimpu.

Scriitorii îndeamnă să descoperim tezaurul eminescian.

„Cea mai frumoasă formă de omagiere a unui creator este să-l citești și dacă astăzi opera lui Eminescu este vie înseamnă că poetul ne poartă după sine”, subliniază directoarea Muzeului Național de Literatură, Maria Șleahtițchi.

„Tot răsună voci care zic că s-au plictisit de Eminescu. Sfatul meu ar fi să recitim, să plonjăm în acea lume plină de idei filosofice, economice, de administrare a statului”, îndeamnă scriitorul Val Butnaru.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. După o viață marcată de efervescența creației, dar și de multă suferință, poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani. Manuscrisele, 46 de volume, de aproape 14 mii de file, au fost dăruite Academiei Române. Post-mortem, opera celebră „Luceafărul” a fost desemnată cel mai lung poem de dragoste din lume.

X