Interviu ÎN CONTEXT// Otilia Nuțu: Interconectările vor asigura securitatea energetică în R.Moldova
Guvernul a aprobat Acordul de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru construcția Liniei electrice aeriene care va interconecta municipiul Bălți și municipiul Suceava (LEA 400kV Bălți – Suceava) cu scopul asigurării independenței energetice a Republicii Moldova. Împrumutul va acoperi 40% din valoarea totală a proiectului, care constituie 77 de milioane de euro. Alte 40% vor fi contractate de la Banca Europeană de Investiții în baza altui Acord de împrumut. De asemenea, proiectul include o componentă de finanțare nerambursabilă în valoare de 15,4 milioane de euro oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate. Subiectele au fost discutate cu Otilia Nuțu, de la Expert Forum București, în cadrul unui interviu oferit pentru emisiunea „ÎN CONTEXT”.
Radu Osipov: De ce este importantă LEA 400kV Bălți – Suceava din punct de vedere al securității de aprovizionare, dar și din punct de vedere politic, pentru că se prefigurează într-un fel o interconexiune Republica Moldova - România, care va lăsa într-o parte Centrala termoelectrică de la Cuciurgan din stânga Nistrului? E o poveste întreagă acolo cu gazele rusești și cu pârghiile care pot fi folosite împotriva Republicii Moldova.
Otilia Nuțu: Ideea interconectării pe energie electrică este destul de veche cu România. Și până în martie 2022 ar fi presupus niște costuri care erau mult mai mari, tocmai din cauză că sistemul energetic nu era conectat cu sistemul european și atunci ar fi fost nevoie de niște investiții în echipamente suplimentare.
Acum, despre cele trei linii de care discutăm astăzi, respectiv, Vulcănești - Chișinău, Suceava - Bălți și Strășeni în Moldova, iar în România nu se știe exact care ar fi cel mai bun punct de interconectare. Se discută de circa 7-8-10 ani chiar. Sigur că întâi și întâi se va finaliza conexiunea Vulcănești - Chișinău, care are avantajul că poate să aducă energie electrică din România fără ca această energie să mai treacă pe la Centrala de la Cuciurgan. Lucru care se întâmpla până acum și care expune Republica Moldova la diferite probleme de securitate energetică. De la problemele pe care le-am văzut în toamna lui 2022 cu ”black autori” în situația în care linia respectivă este afectată de ce s-a întâmplat în Ucraina și până la faptul că, teoretic cel puțin, ar putea să existe având în vedere că Centrala de la Cuciurgan este controlată de o companie rusă, anumite probleme, să spunem așa, sau întreruperi care să fie, nu știu, să se spună că ar fi din niște motive tehnice, dar în realitate să fie niște tendințe de destabilizare a securității energetice a Republicii Moldova. Deci aceea este prima linie care urmează să aducă energie electrică direct din România, fără a mai trece pe teritoriul Transnistriei.
Cea de-a doua linie, Suceava - Bălți, este și ea foarte importantă, pentru că întotdeauna trebuie să ai un backup, o soluție de backup. Are dezavantajul că în cazul liniei Vulcănești - Chișinău nu este nevoie de nicio investiție în partea românească, în cazul liniei Suceava - Bălți este nevoie de niște investiții suplimentare într-o linie în România, între Gădălin și Suceava și încă niște investiții în niște stații. Dacă pe Suceava - Bălți există niște bani, pe de o parte, din economiile care se fac pe Vulcănești - Chișinău, pe de altă parte, există și acele împrumuturi avantajoase de la BERD și BEI. Pe partea românească nu există finanțare europeană și „Transelectrica” (n.r. - Compania Națională română de Transport al Energiei Electrice) ar trebui să facă aceste investiții din fonduri proprii. Investițiile apar, într-adevăr, în programul pe 10 ani al „Transelectrica”, însă am văzut că într-adevăr aceste proiecte, mai ales cele care nu au finanțare europeană asigurată, pot experimenta întârzieri.
Cel puțin în ultimii doi ani, de când a început războiul din Ucraina pe scară largă, vedem o oarecare accelerare, inclusiv a proiectelor de infrastructură fizică, energetică în România, pentru a crește furnizările de energie spre Republica Moldova.
Radu Osipov: În Uniunea Europeană interconectarea între țările membre este văzută drept o soluție pentru potențiale crize, potențiale șocuri ale pieței de energie, așa cum s-a întâmplat doi sau trei ani în urmă. Evident, vor fi și fonduri pentru asemenea lucruri. Cum poate beneficia Republica Moldova în acest context, mai ales că anul trecut a fost acceptată și în mecanismul privind interconectarea Europei?
Otilia Nuțu: Republica Moldova de mulți ani de zile a făcut parte din piața unică de energie a Uniunii Europene. Însă până de curând lipseau aceste interconectări fizice, ceea ce făcea ca această piață să fie mai curând accesibilă teoretic decât practic, iar lucrurile astea s-au schimbat acum. Avem și pe partea de gaz natural interconectorul Iași - Ungheni - Chișinău care deja funcționează. Se va mai putea, probabil, și sper să urgentăm și aici niște lucrări, transporta gaz și pe coridorul transbalcanic, inclusiv din România. Deocamdată, importați doar din Bulgaria.
Ce se întâmplă pe partea de energie electrică? Aici sigur că în Republica Moldova există foarte puține capacități, adică în afară de CET-uri și de o hidrocentrală, cea mai mare parte a energiei este importată din Ucraina sau produsă în Transnistria la Centrala de la Cuciurgan. Sigur că se vor face și, din ce am văzut, există niște licitații anunțate la Ministerul Energiei pentru niște capacități noi de energie regenerabilă, solar și eolian, însă aceste capacități nu vor fi suficiente, mai ales ținând cont și de faptul că câteodată soarele nu bate, câteodată vântul nu bate, deci sunt capacități intermitente care au nevoie de energie de echilibrare sau de energie de backup. Deci pentru asta este iarăși foarte importantă interconectarea cu țările din jur, în special cu România, că despre asta vorbim acum.
Oferirea de servicii de echilibrare din țările din jur și pentru asta iarăși este foarte important că „Transelectrica” va folosi operatorul de piață de echilibrare și în Republica Moldova. Este unul dintre elementele care se află în acel Memorandum semnat lunile trecute între Guvernul României și Republica Moldova. Practic, Republica Moldova are o șansă să aibă securitatea energetică, în condițiile în care este bine integrată în niște piețe care sunt mult mai mari. Și asta înseamnă că în momentul în care… contează foarte mult și diferența de fus orar și diferența de climă și resursele pe care le ai la dispoziție.
Deci cred că investițiile care se vor face vor fi în aceste capacități regenerabile. Poate o centrală nouă destul de mică pe gaz și în rest cea mai mare parte a energiei va trebui să fie importată în continuare. Ăsta nu este un lucru rău, atâta vreme cât există concurență adevărată și nu se depinde de un furnizor care are în spate și alte motivații decât cele economice. Exact ceea ce s-a întâmplat până acum cu dependența exclusivă de sursele de energie din Rusia. Pentru că un asemenea furnizor îți poate pune niște condiții care nu au nicio legătură cu condițiile economice.
Radu Osipov: Am văzut că o prioritate este în Uniunea Europeană: diversificarea surselor de aprovizionare. În același timp, înlocuirea gazelor naturale cu energia electrică în Republica Moldova, societatea, mentalul colectiv a fost mereu în prizonieratul gazelor naturale, pentru că întotdeauna cât costă gazul a fost o tragedie națională în Republica Moldova. Până la urmă, cum ar putea schimba situația energia electrică, electrificarea, pentru că și această componentă e o prioritate la Chișinău?
Otilia Nuțu: Nu e doar cazul Republicii Moldova această dependență de gaz sau îngrijorarea că s-ar putea să rămânem fără gaz. Acum lucrurile se schimbă foarte repede și în interiorul Uniunii Europene. Numai România aici face o greșeală istorică, după părerea mea, și anume faptul că intenționează ca în următorii 20-30 de ani să-și crească consumul de gaze, în condițiile în care toată lumea încearcă să reducă consumul de gaze și în foarte multe țări europene se discută deja de un „phase out” pentru gaz, exact așa cum s-a discutat până acum de un „phase out” pentru cărbune. Deci gazul cumva o să dispară din mixul energetic în general.
Energia electrică se poate decarbona mult mai ușor decât alte forme de consum de energie, adică e mai ușor să decarbonezi producția de energie electrică decât să încerci să produci combustibil pentru transport care să fie tot combustibil și care să nu aibă legătură cu energia electrică. Și ăsta este un motiv pentru care ne așteptăm în general în toată Europa să crească foarte mult consumul de energie electrică. Energia electrică înlocuind și alte forme de energie care erau utilizate până acum, spre exemplu, pentru încălzire sau pentru transporturi. Iar asta este o tendință europeană. Adică nu este ceva nou pentru Moldova.
Discuțiile care se poartă în țări care au tradiție de producție de gaz, spre exemplu, Olanda, sunt chiar foarte interesante pentru că acolo nimeni nu și-a pus problema, după mai bine de 70 de ani în care gazul a fost un element atât de important în mixul energetic național, că se va ajunge în situația în care se va renunța și la gaz, se va renunța și la toate rețelele care au fost construite până acum și probabil încălzirea va fi electrică.
