Interviu ÎN CONTEXT// Valeriu Mija: Narațiunile Kremlinului despre pretinse atacuri în stânga Nistrului sunt speculative
După ce autoritățile de la Chișinău au suspendat participarea la Tratatul cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa (FACE), una dintre narațiunile Kremlinului este că această acțiune anticipează un atac în regiunea din stânga Nistrului. În cadrul unui interviu oferit pentru Moldova 1, secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija, susține că e vorba doar de interpretări speculative, iar Republica Moldova participă și la alte mecanisme internaționale de sporire a măsurilor de securitate.
Leanca Lașco-Rață: Recent, autoritățile de la Chișinău au anunțat că își suspendă participarea la Tratatul FACE (n.r. - semnat de țările Tratatului de la Varșovia și NATO la 19 noiembrie 1990, la Paris). Care au fost argumentele de a lua această decizie?
Valeriu Mija: Țin să menționez că acest tratat a fost semnat ca rezultat al sfârșitului Războiului Rece și la acest tratat participanți au fost 30 de state. Scopul acestui tratat a fost limitarea și detensionarea situației în Europa, pentru că la momentul Războiului Rece au fost acumulate în Europa cele mai mari arsenale de armament convențional. Și aici ne referim la standardizarea calibrului 100 de milimetri și în sus.
Acest tratat a fost readoptat în 1992, unde Republica Moldova, fiind deja în postură nouă ca stat independent, a avut cota sa. Și ultima versiune adoptată a fost la Summitul OSCE de la Istanbul în 1999, unde a fost expusă și obligația Federației Ruse de a evacua trupele sale de pe teritoriul Republicii Moldova. Și trebuie de spus tranșant că o parte au fost evacuate.
Totodată, considerând evoluția care s-a început din 2007, când Federația Rusă a suspendat obligațiile sale. Anul trecut, Federația Rusă a denunțat acest tratat. Și atunci comunitatea internațională, consultându-se, a avut trei opțiuni. Prima, să fie denunțat tratatul, doi, să rămână în vigoare așa cum este sau să suspende obligațiile pentru a găsi altă modalitate de a efectua controlul armelor convenționale la nivel internațional. Republica Moldova a susținut versiunea să suspende obligațiile, cu posibilitatea revenirii la acest tratat pe viitor. Și aici vorbim de trei aspecte. Poziția Federației Ruse. Doi, evoluția războiului din Ucraina. Trei, care va fi poziția comunității internaționale și aici nu este doar comunitatea, dar acest subiect se discută în cadrul OSCE, grupul consultativ.
Leanca Lașco-Rață: Așa cum menționați mai devreme, una dintre prevederile acestui document era și retragerea totală a forțelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Termenul limită era 2001.
Valeriu Mija: Începerea a fost în decembrie 2001, cum ați menționat, cu posibilitatea retragerii mai mulți ani luând în considerație complexitatea. Și noi aici vorbim de un volum mare de muniții, am vorbit atunci despre 40 de mii de tone de muniții, acum au mai rămas încă 20 de mii de tone de muniții.
Tratatul este cu mult mai complex, cred că publicul trebuie să cunoască, nu este numai de retragere, dar este despre anumite criterii care se referă la poziționarea, plafonarea armamentului convențional de calibrul 100 de milimetri, inclusiv măsurile de încredere și sporire a securității între state cu scopul foarte nobil de a exclude un atac imprevizibil în spațiul european.
Leanca Lașco-Rață: Odată cu decizia autorităților de la Chișinău, Kremlinul și-a pornit și mașinăria de propagandă. Și una dintre narațiuni este că, prin suspendarea acestui tratat, Chișinăul se pregătește să intre cu forța în regiunea transnistreană. Cum comentăm aceste afirmații?
Valeriu Mija: Sunt anumite interpretări speculative. Noi trebuie să explicăm publicului să privească mai mult faptele. În primul rând, Republica Moldova este un stat democratic, cu control democratic asupra sectorului de securitate și apărare. Toate deciziile noastre sunt transparente și sunt adoptate de Parlament. De exemplu, decizia despre numărul si bugetele Armatei Naționale este adoptată de Parlament. Este clar stipulat: 6500 de militari, 2000 de civili. Bugetul este transparent. Toată informația cu privire la modernizarea, achiziționarea echipamentelor este transparentă și este difuzată publicului prin comunicate de presă.
Mai mult ca atât, Republica Moldova, și noi am menționat aceasta în cadrul Guvernului, participă la alte mecanisme internaționale de sporire a măsurilor de securitate. Spre exemplu, în cadrul ONU noi schimbăm informații cu privire la bugetul militar, importul și exportul armamentului convențional considerând multe tratate și angajamentele Republicii Moldova. Totodată, noi nu am suspendat obligatiile noastre în Tratatul de la Viena al OSCE, unde suntem gata să împărtășim informația privind măsurile de securitate cu vecinii noștri și cu alte state.
Leanca Lașco-Rață: Apropo de modernizare și de capacitățile Armatei Naționale. La sfârșitul anului trecut, a fost anunțat că Republica Moldova are în dotare un radar care să identifice anumite pericole la adresa țării noastre. Totuși, vedem că pe parcursul acestui an au fost mai multe cazuri când rămășițe ale dronelor Shahed rusești, cum a fost cazul de la Etulia, au fost găsite pe teritoriul Republicii Moldova. În ce măsură este activ acum acest radar și în ce măsură putem să ne simțim în siguranță?
Valeriu Mija: Trebuie să menționăm că un radar nu este suficient, pentru că el acoperă un spațiu. Caracteristicele lui sunt pe internet, lumea poate să se informeze. Noi vedem țintele de tip militar la o distanță mai înaltă, mai mare, mai lungă. Cât privește rămășițele care cad în variantă pasivă, cum ați menționat Dumneavoastră, ele se văd la o distanță anumită în așa fel încât sunt necesare mai multe radare. Și noi am anunțat foarte transparent că acest radar a fost procurat din contul Ministerului Apărării, însă noi suntem în contact cu partenerii ca să fie acumulate resurse, să fim dotați cu alte radare, pentru ca să fie totalmente acoperit spațiul și inclusiv fragmentele vor fi vizibile la o distanță.
Leanca Lașco-Rață: Când ar putea Republica Moldova să dispună de un sistem funcțional de avertizare timpurie, de care să avem parte cu toții și, de exemplu, în cazul anumitor pericole, să putem să informăm populația?
Valeriu Mija: Aveți perfectă dreptate. Autoritățile Republicii Moldova lucrează pe segmentul rezilienței naționale. Și elementul acesta se include în avertizarea timpurie, care va fi perfecționată inclusiv prin sistemul de notificare prin televiziune, prin radio și prin telefoane. Trebuie să menționăm că el este unul național și nu ține numai de Ministerul Apărării. Ministerul Apărării va avea ca sarcină să notifice autoritățile abilitate care vor porni acest sistem automatizat.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc mult pentru aceste informații și interviul acordat.
