Interviu ÎN CONTEXT// Ion Tăbârță: Ucraina apără R.Moldova de Rusia, deși geostrategia Kremlinului este imprevizibilă
Opțiunea proeuropeană a Republicii Moldova depinde în mare măsură de voința politică. Sunt forțe antieuropene, proruse, dar și oligarhice, care, prin metode de dezinformare, promisiuni populiste, lovesc în actuala guvernare proeuropeană cu scopul ca în următoarele scrutine să preia puterea politică la Chișinău. Opinia aparține comentatorului politic Ion Tăbârță și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”.
Expertul a mai precizat că Ucraina este cea care apără Republica Moldova de Rusia și a atenționat că geostrategia Kremlinului este imprevizibilă și nu exclude o joncțiune dintre trupele ruse care au invadat Ucraina și cele din regiunea transnistreană, dar acestea nu vor face față armatei ucrainene.
Radu Osipov: Ucraina dă asigurări că va proteja pacea și securitatea Republicii Moldova. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a discutat la Kiev cu omologul său, Dmytro Kuleba. Diplomația ucraineană sprijină Chișinăul în contextul războiului informațional rusesc. Oficialul moldovean a declarat că trebuie intensificat și dialogul Republica Moldova-România-Ucraina, iar o nouă trilaterală va fi organizată în luna mai. În același timp, Chișinăul și Kievul trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”, comentatorul politic Ion Tăbîrță s-a conectat online. Domnule Tăbârță, sper că ați ascultat și ce am discutat mai devreme cu Valeriu Pașa. Ucraina este interesată într-o Republică Moldova proeuropeană și puternică. Acum, în contextul războiului informațional pe care îl duce Rusia împotriva noastră, există pericolul ca această opțiune proeuropeană să scadă din intensitate la Chișinău?
Ion Tăbîrță: Opțiunea proeuropeană a Republicii Moldova, într-o măsură foarte mare, este în funcție și de voința politică sau de culoarea politică de la Chișinău. Or este bine știut că, la noi, în Republica Moldova, avem forțe geopolitice proruse, dar avem și forțe descendente din regimul oligarhic sau forțe oligarhice, care acum și-au dat mâna și, prin dezinformare, prin promisiuni populiste, încearcă cât mai mult să lovească în actuala guvernare proeuropeană, cu scopul ca la următoarele scrutine, cel prezidențial, dar în mod special cel parlamentar, să preia puterea politică de la Chișinău.
Din păcate, la noi în societate încă mai există un anumit segment al populației care privește în continuare spre Est, lăsându-se prizonieri ai trecutului sau manipulărilor care vin dinspre Federația Rusă, inclusiv prin intermediul actorilor politici din interior. Și anume din aceste considerente, parcursul nostru european nu este încă unul ireversibil și, deci, există într-adevăr acest pericol ca la un anumit moment să fie schimbată guvernarea la Chișinău cu forțe neeuropene sau chiar antieuropene.
Radu Osipov: Există la Chișinău și o narațiune destul de populară: și cu Estul, și cu Vestul. La un moment dat, dădea bine pentru că președintele Macron spunea și el: Europa de la Lisabona la Vladivostok. E clar că acum sunt cu totul alte realități. Președintele Emmanuel Macron consideră că nu există linii roșii în apărarea Ucrainei. Urmează să discute în „Formatul Weimar” cu Olaf Scholz și cu Donald Tusk pentru că există divergențe. Ar trebui să înțelegem mai bine ce vrea să facă Macron ca să decodificăm această intenție a lui de a trimite trupe în Ucraina.
Ion Tăbîrță: De fapt, ceea ce a spus cândva Macron a spus cu mult timp înainte și Charles de Gaulle, un alt președinte carismatic francez. Cu referire la intențiile lui Macron, vedem că Macron pe undeva este un președinte european revoluționar. Revoluționar în sensul că încearcă să schimbe anumite relații instituționale, chiar cu caracter geopolitic, constituite de mult timp în Europa. El a fost cel care a propus comunitatea politică europeană. El este cel care propune ca, pentru o mai bună funcționalitate, pentru a fi mai operațională și mai rapidă în luarea deciziei, Uniunea Europeană trebuie să se reformeze și chiar să umble la anumite tratate constituante. Ceea ce înseamnă că te duci chiar la a reforma aspectele fundamentale ale Uniunii Europene pe care se bazează funcționalitatea ei.
Și vedem, mai nou, această abordare tot nouă pentru un stat puternic, pentru că toate statele puternice, toate statele occidentale, inclusiv Alianța Nord-Atlantică, care până acum au susținut Ucraina, prin ajutor financiar, material, militar, dar nicidecum prin trimiterea de trupe. Or ceea ce a spus Emmanuel Macron reprezintă o noutate absolută și mai degrabă deocamdată este poziția Franței, poate este poziția Poloniei, dar nicidecum încă nu este poziția, spre exemplu, a Germaniei sau a Marii Britanii. Cred că acest aspect sau acest subiect mai urmează a fi discutat între marile puteri. Dar, de fapt, însuși acest fapt este deja o noutate.
Radu Osipov: Există semnale că Rusia se pregătește de un conflict de lungă durată și cu Occidentul, și propriu-zis convențional în Ucraina. Am observat că președintele rus Putin a întors în oglindă ceea ce spune Zelenski, că de fapt Ucraina și-ar dori înghețarea conflictului și că Ucraina și-ar dori reînarmarea.
Ion Tăbîrță: Este o tactică bine știută a lui Putin și a regimurilor dictatoriale - să învinuiască alte state, alți actori internaționali de ceea ce comit. Putin a intervenit în Ucraina sub pretextul denazificării. Dar dacă e să faci o comparație, prin metoda analogiei istorice, ce politician din Europa, și nu numai din Europa, dar din lume, cel mai mult se aseamănă cu Hitler este anume Vladimir Putin. Așa că aici nu este nimic de mirare. Este o abordare, o strategie a rușilor.
Ei se pregătesc de un război de durată, ei acum sunt încurajați de evoluția ultimelor evenimente de pe linia frontului. Ei au trecut economia pe picior de război. Și, de fapt, este greu de anticipat că Rusia va dori acum să stopeze războiul. Mai ales după faptul dacă Putin va recâștiga un nou mandat, va fi reconfirmat la un nou mandat la cârma statului rus. Știindu-se foarte bine că pe această tematică a războiului, a „eliberării” și nu mai știu ce denazificare în campania electorală s-a insistat foarte mult.
Radu Osipov: Foarte sigur pe sine a fost ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, atunci când a spus că Ucraina nu se va apăra doar pe ea, dar va apăra și Republica Moldova. Este totuși ceva mai mult decât o declarație, ce ar trebui să înțelegem, în situația în care știm că Ucraina ține pe segmentul de hotar cu Republica Moldova, segmentul transnistrean, câteva mii de militari, numărul este secret, dar există estimări.
Ion Tăbîrță: De fapt Ucraina, apărându-se pe ea, apără mai multe state din Europa, dar în mod special Republica Moldova. Dacă ne aducem aminte de primele zile ale războiului, toți așteptam cât mai repede o joncțiune dintre trupele ruse care au invadat Ucraina și cu cele din regiunea transnistreană. Acum vorbind de scenarii cu referire la acele trupe ruse din regiunea transnistreană, pot fi luate în calcul două scenarii de utilizare a lor sau de intervenție sau de acțiune a acestor trupe sau a acestei armate rusești cu structurile paramilitare din regiune. Primul scenariu: să atace Ucraina pentru a ajuta armata rusă în eventualitatea unei invazii asupra regiunii Odesa. Însă în această situație nu cred că șansele armatei ruse de acolo sunt foarte mari în a rezista și a face față unei armate ucrainene călite deja de ani buni în aceste lupte.
Și al doilea scenariu ar fi ca această armată să atace malul drept și să vină spre Chișinău. Este un scenariu puțin probabil, dar în capul geostrategilor de la Kremlin poate să fie orice, inclusiv un astfel de scenariu. Or, în eventualitatea unui astfel de scenariu, Republica Moldova poate cere ajutor, desigur, Ucrainei pentru a o ajuta să reziste militar. Și doi, mai există scenariul să ceară ajutor și din partea României.
