Interviu ÎN CONTEXT// Ovidiu Nahoi: Confirmarea puterii lui Putin va marca trecerea de la dictatură la totalitarism
În Federația Rusă a fost un ritual de confirmare a puterii, s-a mimat un proces electoral denumit „fake alegeri” care nu au avut elementele care stau la baza unor alegeri libere. Opinia îi aparține lui Ovidiu Nahoi, redactor-șef al RFI (Radio France International) România, și a fost exprimată în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1. Jurnalistul susține că evenimentul marchează la Kremlin o trecere de la dictatură la totalitarism, iar în planul războiului anticipează o intensificare a ostilităților din partea lui Vladimir Putin.
Radu Osipov: Alegerile din Rusia nu pot fi considerate nici libere și nici corecte, Consiliul Uniunii Europene al miniștrilor de Externe a emis o declarație, însă Josep Borrel nu a explicat dacă înseamnă asta și nerecunoașterea lui Vladimir Putin. Așadar, liderul rus a trecut prin ritualul legitimării populare și a obținut cel mai mare scor de până acum cu votul a 90 la sută din opțiunile alegătorilor. Totuși, alegerile nu au fost monitorizate de OSCE. Candidații anti-război Boris Nadejdin și Ekaterina Dunțova nu au fost lăsați să participe, iar Putin este acuzat de uciderea lui Alexei Navalnîi. Un mediu restrictiv, a fost calificarea diplomatică a Uniunii Europene.
Radu Osipov: „ÎN CONTEXT” s-a conectat Ovidiu Nahoi, redactor-șef la Radio France International. Ce fel de alegeri au fost în Rusia? Va deveni regimul, acum că a trecut de testul legitimării populare, va deveni mai agresiv în raport cu Republica Moldova, Ucraina și, bineînțeles, în raport cu propriii cetățeni?
Ovidiu Nahoi: Da, chiar la asta mă gândeam și am dezbătut mult și aici cum să definim aceste alegeri care au avut loc în Rusia. De fapt, dacă acest cuvânt „alegeri” se potrivește pentru ceea ce s-a întâmplat în Rusia? Cuvântul „alegeri” nu poate fi despărțit de ideea de democrație. Unii pun semnul egal între democrație și alegeri, ceea ce, mă rog, este cam mult. Le numim alegeri pentru că nu găsim în limba română și, în general, în limbajul universal nu s-a găsit un alt cuvânt care să ilustreze mai bine ceea ce s-a întâmplat în Rusia. Deci ori le punem ghilimele, ori le numim „fake alegeri”. Pentru că, la fel, ca și știrile false care vin din Rusia, aceste fake alegeri sunt, de fapt, ceea ce nu sunt niște alegeri pentru că nu au nimic din elementele care stau la baza unor alegeri libere.
Nu au o populație liberă să aleagă. Da? Există teroare, există presiune, există control ideologic tot mai strâns, există propagandă foarte puternică. Există lipsa accesului la informație liberă, pentru că mass-media este controlată în întregime de regimul Putin. Mass-media din exil este interzisă, riști mult dacă încerci prin diferite mijloace să ai acces la informațiile de acolo.
Candidații sunt aleși tot de către cei de la putere. Unii au dreptul să candideze, și alții, nu. Deci și libertatea de a candida nu există. Opozanții care ar fi putut avea un cuvânt de spus în aceste alegeri sunt fie morți, fie arestați, fie fugiți din țară. Deci nu există niciun element pentru a defini alegerile așa cum le cunoaștem noi în țările cu democrații mai mult sau mai puțin consolidate, avansate, dar în țările democratice.
Și în Republica Moldova este o democrație cu toate problemele, și România este o democrație, la fel cu toate problemele. Democrații perfecte nu există!
Radu Osipov: „The New York Times” a scris despre alegerile din Rusia că Putin are „alegeri cu ștampilă de cauciuc”, un fel de „surogat de alegeri” pentru că spuneați mai devreme că nu s-a găsit un cuvânt mai potrivit să înlocuiască termenul.
Ovidiu Nahoi: Haideți să le zicem fake alegeri. Și s-ar putea să ne mai întâlnim cu acest fenomen în astfel de regimuri în care se mimează niște alegeri, dar ele de fapt nu sunt alegeri. Sunt, nu știu: un ritual de confirmare a puterii.
Radu Osipov: Va deveni mai agresiv regimul Putin în raport cu Ucraina și Republica Moldova, pentru că, din câte am înțeles de la dumneavoastră, în raport cu propriii cetățeni parcă s-au întrecut toate liniile roșii?
Ovidiu Nahoi: Nu s-au întrecut toate liniile roșii. Vă dau o veste rea! În raport cu propriii cetățeni, cred că aceste alegeri vor marca trecerea de la dictatură la totalitarism. Dacă vreți, putem purta o discuție, dar nu avem timp în seara asta. Dar în planul războiului eu cred că ne putem aștepta și am văzut multe analize în presa internațională care converg către această idee: ne putem aștepta la o intensificare a războiului din partea lui Vladimir Putin.
Vorbeați ceva mai devreme despre întârzierea ajutorului american, vital pentru Ucraina. A întârziat și ajutorul din Europa. Europenii s-au mișcat, iată, ceva mai repede. S-au eliberat cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Urmează să ajungă banii. Europenii, iată, au promis că vor aduce echipamente militare de pe piața globală. Fosta recenta reuniune, între liderii francez, german și polonez – formatul Weimar.
Cehia, care a făcut o treabă extraordinară cu cele 800 de mii de obuze pe care le-a găsit pe piața internațională și care acum sunt finanțate de toți aliații. Numai că toate aceste eforturi, inclusiv înarmarea Europei, iată, 500 de milioane de euro numai pentru muniții, inclusiv o fabrică în România. Numai că toate aceste eforturi necesită timp până să se vadă pe teren. Și Ucraina nu are timp.
Judecând din perspectiva cealaltă, există o fereastră de oportunitate pentru Vladimir Putin de câteva luni, pentru a amplifica războiul cât timp încă Ucraina nu a primit toate echipamentele necesare. Din câte știu de la experți militari din România, în urma unor discuții, situația e așa: la 10 lovituri trase de artileria rusă, Ucraina poate răspunde cu una singură. Este dramatic ceea ce se întâmplă!
Radu Osipov: Vreau să vă întreb, în loc de concluzie, foarte pe scurt, pentru că nu avem mult timp. Nu credeți că ezită Uniunea Europeană și Occidentul în nerecunoașterea lui Putin, chiar dacă miniștrii de Externe au semnat această declarație la Consiliul de astăzi că nu au fost alegeri libere și corecte?
Ovidiu Nahoi: Da, sunt lideri în această lume, care nu sunt rezultați din alegeri libere și corecte, dar care sunt recunoscuți ca reprezentanți ai statelor respective. Și sunt multe state. Nu dau acum exemple în această situație, dar ei sunt recunoscuți ca parteneri. Cu ei se poate negocia, cu ei chiar se pot încheia anumite acorduri. Probabil că în situația asta se află și Rusia, dacă nu-l mai recunoști pe Vladimir Putin ca președinte al Rusiei, înseamnă că trebuie să-l recunoști pe altcineva. Nu există un guvern în exil. A fost o situație în Venezuela în care, la un moment dat, altcineva, în afară de Maduro, a fost recunoscut drept reprezentant legitim al statului venezuelean. Dar și acolo nu a ținut mult timp.
Deci este o diferență între a nu recunoaște niște alegeri libere, a spune că respectivul șef de stat nu a rezultat în urma unor alegeri libere și a nu recunoaște respectiva persoană drept reprezentant al statului. Atunci cu cine discuți? Trebuie să discuți cu altcineva. Guvern în exil? Rusia nu are așa ceva care să poată fi recunoscut.
