Tensiuni între Armenia și Azerbaidjan. Nikol Pașinian atenționează că un nou război ar putea izbucni între cele două țări
Noi tensiuni între Armenia și Azerbaidjan. Premierul de la Erevan, Nikol Pașinian, atenționează că un nou război între cele două țări ar putea izbucni până la sfârșitul acestei săptămâni. Potrivit oficialului, amenințarea este iminentă dacă Erevanul refuză să discute cu Baku despre delimitarea și demarcarea frontierei, adică marcarea graniței pe teren. Premierul armean a declarat acest lucru în cadrul unei întâlniri cu locuitorii din satele de frontieră.
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a anunțat începerea procesului de delimitare și demarcație a graniței dintre Armenia și Azerbaidjan într-o încercare de a preveni un nou conflict armat.
La întâlnirea cu locuitorii satelor de frontieră din provincia Tavuș, Pașinian a subliniat importanța acestui proces pentru menținerea păcii și securității în regiune.
„Acum putem ieși de aici și să spunem: Nu, nu vrem una sau alta! Dar asta ar însemna că la sfârșitul săptămânii va începe războiul. Și eu știu cum se va încheia acest război. Apoi, dacă ne vom întâlni undeva în Erevan, în Piața Republicii, veți spune: „Suntem oameni simpli și nu am avut suficiente informații", dar voi știați totul”, a declarat premierul Armeniei.
Cel mai important rezultat al demarcării frontierei este faptul că armata va fi înlocuită cu polițiștii de frontieră.
La începutul lunii martie, Baku a cerut Erevanului să elibereze patru sate care nu fac parte din enclavă, dar a căror proprietate Azerbaidjanul o consideră „incontestabilă”.
Armenia, la rândul său, acuză țara vecină de ocuparea totală sau parțială a 31 de sate. Baku neagă aceste acuzații.
Reacțiile autorităților și ale locuitorilor din ambele țări arată o creștere a tensiunilor.
Între timp, premierul armean Nikol Pașinian a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a mulțumit Armeniei pentru solidaritatea sa cu Ucraina și a făcut o paralelă între războiul din această țară și Nagorno-Karabah, afirmând că pacea „nu poate fi considerată ca fiind ceva garantat și de la sine înțeles”.
„Acesta este motivul pentru care îndemn ambele țări să ajungă la un acord, deschizând calea pentru normalizarea relațiilor și o pace durabilă pentru popoarele voastre. NATO susține suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei, precum și aspirațiile pașnice. Iar războiul Rusiei din Ucraina este un avertisment care ne reamintește că nu putem considera pacea ca ceva garantat”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a întâlnit, la Baku, cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Aliyev și-a exprimat speranța că conflictul cu Armenia va fi rezolvat în curând, menționând că negocierile de pace cu Armenia sunt într-o fază activă și au avut loc deja șapte runde de discuții.
