Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au dat joi undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Bosnia-Herțegovina, care vor începe doar după ce vor fi realizate anumite reforme de către această țară balcanică, informează AFP, citată de Agerpres.
„Felicitări! Locul vostru este în familia noastră europeană. Decizia de astăzi este un pas cheie în călătoria către UE. Acum munca dificilă trebuie să continue", a declarat pe X președintele Consiliului European, Charles Michel.
Această decizie a summitului de la Bruxelles este cea mai recentă mișcare către extinderea UE, proces care a câștigat forță după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
„Pe baza recomandării Comisiei din 12 martie 2024, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina", se arată în declarația comună adoptată.
Liderii europeni invită „Comisia să pregătească cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu atunci când vor fi fost adoptate toate măsurile adecvate prevăzute în recomandarea Comisiei din 12 octombrie 2022".
Discuțiile pot începe numai după aprobarea tuturor guvernelor statelor membre în cadrul acesta de negocieri.
Bosnia-Herțegovina, o țară de 3,5 milioane de locuitori, a obținut statutul de stat candidat în 2022, după avizul favorabil al Comisiei, care a identificat 14 „priorități esențiale" pentru reforme. Acestea constau în special în îmbunătățirea funcționării instituțiilor centrale, întărirea statului de drept și a drepturilor fundamentale, lupta împotriva corupției și a crimei organizate.
Bosnia a deschis recent negocieri pentru un acord de cooperare cu agenția europeană de frontieră Frontex, Parlamentul său a adoptat o lege împotriva spălării banilor cerută de Bruxelles, precum și o lege privind prevenirea conflictelor de interese în instituții. Dar încă nu există un acord cu privire la reforma instanțelor de judecată și la legea electorală.
Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă și s-a soldat cu peste 100.000 de morți. La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, țara este împărțită în două: o entitate sârbă, Republica Srpska (RS), acuzată în mod regulat că face jocurile Moscovei în regiune și o entitate croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca țara să adere la NATO. Țara se confruntă cu o criză politică din cauza amenințărilor secesioniste din partea sârbilor bosniaci.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recomandat în martie deschiderea negocierilor de aderare, salutând „progresul impresionant" al acestei țări. Ea a subliniat în special că este acum „pe deplin aliniată" cu politica externă și de securitate a UE, „care este crucială în aceste vremuri tulburi din punct de vedere geopolitic".
Deschiderea negocierilor este o etapă într-un proces care durează, în general, mulți ani.
Negocieri de aderare au fost deschise și cu Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord.
